Germanii cer retragerea imediată a trupelor Bundeswehr din Afganistan

Cu un deceniu în urmă, imediat după invazia americană şi alungarea talibanilor de la putere, se discuta despre alcătuirea unei forţe internaţionale de impunere a păcii, despre reconstrucţie şi edificarea unor structuri democratice. Acum, pe ordinea de zi se află retragerea militarilor străini. Până în 2014, trupele NATO urmează a părăsi ţara din Asia Centrală.

Pacifiştii germani sunt însă de părere că acest termen, 2014, este prea îndepărtat. Ei cer retragerea imediată a trupelor străine. Pentru a da pondere acestei solicitări, la Bonn au venit sâmbătă, 03.12., demonstranţi din întreaga Germanie. Grupări pacifiste, ecologiste, antiglobalizare şi sindicatul Ver.di s-au numărat printre organizatorii demonstraţiei, desfăşurată sub deviza: "Vorbiţi despre pace dar purtaţi război". La manifestaţie au luat parte şi membri ai Partidului Stânga (Die Linke).

Demonstranţii s-au arătat sceptici în privinţa ţelului declarat al conferinţei pentru Afganistan - retragerea militarilor străini. Afirmaţii ale cancelarului Angela Merkel vin să întărească aceste suspiciuni. Într-un interviu acordat recent ziarului local din fosta capitală a RFG, "Bonner Generalanzeiger", lidera Uniunii Creştin Democrate a spus că nu exclude posibilitatea menţinerii unor militari ai Bundeswehr în Afganistan şi după retragerea trupelor combatante ale NATO, în scopul instruirii militarilor afgani.

În cursul manifestaţiei din Bonn, politiciana afgană Malalai Joya a calificat drept minciună anunţata retragere a NATO în 2014. La fel ca şi ceilalţi participanţi la manifestaţie, ea a cerut retragerea imediată a trupelor internaţionale, pe care le-a acuzat de altfel de colaborare cu dubioase căpetenii militare din Afganistan. Aşa stând lucrurile, a continuat Joya, prezenţa militarilor străini constituie nici mai mult nici mai puţin decât o piedică în calea democratizării ţării sale.

Printre cei mai cunoscuţi oratori veniţi la Bonn s-a numărat liderului grupului parlamentar al Partidului Stânga, Gregor Gysi. Acesta a subliniat că toate argumentele care au stat la baza războiului din Afganistan au fost contrazise de realităţile de pe teren. Luptele nu au ajutat la eradicarea terorismului. Dimpotrivă. Nici femeile afgane nu se bucură astăzi de mai multe drepturi decât în trecut. Acolo unde fetele au putut să se ducă la şcoală şi mai înainte, acolo se duc şi azi. Iar acolo unde nu au putut în trecut, acolo nu pot fecventa cursurile nici azi, a demontat Gysi un argument important frecvent invocat de NATO. Războiul a împiedicat reconstrucţia ţării, aceasta reiese până şi din cele mai recente analize ale ONU. În concluzie, Gysi a cerut şi el retragerea imediată a trupelor de la Hindukuş.

Marşul de protest de la Bonn reflectă dorinţa majorităţii germanilor de încetare a misiunii Bundeswehr în Afganistan. Într-un sondaj efectuat cu două luni în urmă, 70 la sută din cei chestionaţi au fost de părere că misiunea de la Hindukuş este un eşec. Mai bine de două treimi au considerat că, din perspectivă actuală, armata germană n-ar fi trebuit niciodată să-şi trimită efective în Afganistan.

Autor: Arnd Riekmann / Ioachim Alexandru
Redactor: Robert Schwartz