Germanii şi Rusia

Pe prima pagină a săptămânalului Die Zeit, Bernd Ulrich îşi opreşte atenţia asupra divergenţelor de opinie dintre majoritatea germanilor şi guvernul de la Berlin şi, în bună parte, mass-media, faţă de Rusia, în speţă faţă de preşedintele Vladimir Putin, pe fundalul crizei ucrainene, aşa cum relevă şi un recent sondaj demoscopic. Nicicând, în ultimii 30 de ani de dezbateri aprinse pe diferite teme, care au scindat naţiunea germană, notează autorul, fie că era vorba, de pildă, de forţa atomică sau înarmarea în continuare a NATO, dezbaterile n-au fost aşa de aprinse şi punctele de vedere atât de opuse între cei mai mulţi germani, pe de o aprte, şi guvern, majoritatea Parlamentului, a ziarelor şi popsturilor de televiunune, pe de alta, ca acum în cazul intervenţiei Rusiei în Ucraina şi anexării Crimeei.

Ceea ce-l "irită" pe semnatarul articolului publicat în Die Zeit, nu e atât raportul dintre cele două tabere (două treimi dintre cetăţeni, faţă de patru cincimi din clasa politică), ci "argumentele" invocate. "În fond nu e vorba de o discuţei pe tema salariului minim pe economie sau a renunţării la energia nucleară, ci de un conflict iscat între un autocrat agresiv şi democraţiile occidentale".

Süddeutsche Zeitung comentează politica statelor occidentale faţă de Moscova şi se întreabă dacă UE nu lasă cumva impresia că e depăşită de această problemă. Deşi, admite autorul, partenerii europeni rareori au fost aşa de uniţi ca acum în ce priveşte condamnrea anexării Crimeei de către Rusia. E fără îndoială un succes repurtat de diplomaţia occidentală, faptulş că Putin semnalizează acum a fi dispus să poarte discuţiie cu SUA, UE şi Ucraina. Dar, conchide cotidianul münchenez, e şi posibil ca Putin să accepte să ia loc la masa tratativelor pentru că se simte foarte de puternic.

S-a vorbit mult în aceste zile despre un iminent nou Război Rece. Die Welt publică un eseu, sub semnătura lui Bernd Greiner cu titlul "Nici vorbă de un Război Rece". Prof. Dr. Grainer e istoric şi politolog, excelent cunsocutător al acestui capitol de confruntări politice şi ideologiece care a succedat cel de-al Doilea Război Mondial. Mulţi comentatori, apreciază Greiner, alarmează în mod dramatic cititorii, vorbind de un nou Război Rece, dornici să atragă atenţia asupra lor, să sporească audienţa. Dar, citim în încheierea eseului publicat de cotidianul berlinez Die Welt, "această epocă nu se va repeta, nici sub forma unei noi tragedii, nici sub forma unei farse. Ea e, pur şi simplu, de domeniul trecutul."

Acelaşi Die Welt îşi opreşte atenţia, în articolul său de fond, asupra euroalegerilor şi viitorului Parlament European, care "în viitoarea perioadă legislativă va fi ceva mai colorat". "Aprox. 30 la sută din noii deputaţi vor putea fi încadraţi în categoria 'eurosceptici', altfel, însă, nu-i uneşte decât foarte puţin. Ei vor forma un grup difuz de adversari ai UE, de naţionalişti, extremişti şi dezamăgiţi de politica europeană".

"Culoare în tristeţea euroepană" se intitulează semnificativ articolul semant de Christoph B. Schiltz, care estimează că discuţiile din viitorul Parlament European vor deveni cu siguranţă mai vii, certurile şi injuriile vor ajunge la ordinea zilei, dar, cu toate acestea, "majorităţile în legislativul de la Strasbourg vor rămâne stabile".

Autorul recomandă în final să "încetăm a mai visa la o 'identitate europeană'. Aceasta nu există şi nici n-a existat vreodată".