Germania nu mai vrea să comenteze de pe margine

„Din toate cele pe care le auzim, ceea ce s-a petrecut în detrimentul cetățenilor germani este excesiv”. Cuvintele rostite de noul ministru german de Interne Thomas de Maizière fac să dispară puțin din entuziasmul manifestat înainte de Conferința de la München de membrii delegației americane. Pentru Michael S. Rogers, comandantul celei de/a yecea flote a Statelor Unite, căruia președintele Barack Obama tocmai i-a înmânat șefia diviziilor de apărare cibernetică, își imaginase că vine în capitala bavareză pentru o bârgfă intelectuală între prieteni. Pagubele politice făcute relațiilor transatlantice rămân mari, a explicat, încă din deschiderea discursului său, ministrul federal. Germania așteaptă, încă, semnalul Statelor Unite pentru ca încrederea să se reaștearnă între prieteni și aliați.

Michael S. Rogers înțelege indignarea și, ca atare, a promis că se va străui să aducă mai multă lumină în această afacere scandaloasă, „așa cum se face într-o familie. Și o vom rezolva”, a asigurat oficialul american. Până una-alta, a intervenit în discuție și Elmar Brok, șeful Comisiei de politici externe din Parlamentul European, deputații comunitari au serioase îndoieli cu privire la oportunitatea încheierii acordului de liber schimb între Europa și SUA în forma actualmente negociată.

Și, astfel, discuția a ajuns în zona de interese comune. Spionaj economic, firt de informații, război cibernetic, atacuri teroriste. Sunt amenințări cărora trebuie să le facă toată lumea față - astfel că ambele părți au convenit să se orienteze către viitor și să găsească o bază de colaborare.

Mesajul adus de politicienii germani la conferința la care sunt prezenți peste 200 de figuri relevante pentru scena politică și de securitate a fost limpede: Republica Federală vrea, poate și trebuie să devină un actor activ. A spus-o limpede în deschiderea întâlnirii președintele Joachim Gauck. Constelația globală e schimbată; în plus, crizele în derulare (în Orientul Mijlociu sau în Africa) implică noi perspective: "Să crezi că Germania poate să se comporte la fel ca până acum? Nu sunt convins că se poate." De altfel, reținerile manifestate de Germania în diverse ocazii au fost criticate de partenerii ei globali. Nu întotdeauna pe drept, a comentat președintele. Istoria germană este cel mai bun argument în favoarea testării soluțiilor politice ca formulă prioritară de rezolvare a conflictelor.

În opinia lui Norbert Röttgen, șeful Comisiei pentru politică externă din Bundestag, a apreciat, într-o discuție cu reporterii Deutsche Welle, cuvintele directe rostite de președintele federal: „Mai explicit nu cred că ar putea vorbi un președinte. Germania nu poate să nu fie direct interesată de stabilitatea ordinii internaționale".

Și noul ministru federal al Apărării, Ursula von der Leyen, a apreciat că „abținerea nu este o opțiune. Dacă dispunem de mijloace și abilități, avem și responsabilitatea de a ne angaja (...) Pentru o țară ca Germania, indiferența nu este o variantă viabilă - nici din perspectivă de securitate, nici din perspectivă umanitară.”

Sigur, e greu de întrevăzut cum se vor concretiza colaborările internaționale. Participanții la conferința de la München pot discuta mult pe tema subordonării, a cedării din atribuțiile de suveranitate sau pe cea a finanțării misiunilor. Cine cum se angajează în astfel de misiuni? Ministrul spaniol al Aprării, Pedro Morenes Eulate, a amintit și despre opiniile nu întotdeauna convergente ale europenilor cu privire la diverse subiecte. De exemplu, în chestiunea refugiaților din bazinul mediteranean. E nevoie de o înțelegere duală: politică și de securitate. Dincolo de abordarea strict politică, un reprezentant al industriei armamentului a atras atenția că, spre deosebire de Statele Unite, în Europa există șase sisteme de apărare distincte - care se cer armonizate. Există experiențe anterioare: Libia, cornul Africii, Afganistan. Dar au fost timide. E clar că Europa are mult de lucru. De dorit dorește. Trebuie să și poată.