Nemulţumire crescândă faţă de politica de migraţie

La Bruxelles, miniştrii de interne din statele comunitare au discutat despre reformarea legislaţiei de acordare a azilului. În dezbatere a fost aşa numita ordonanţă de criză, care reglementează prelungirea sistemului prin care refugiaţii pot fi reţinuţi în condiţii asemănătoare celor din detenţie, dacă nivelul imigraţiei creşte alarmant. În plus şi cercul persoanelor care pot fi supuse unor controale speciale la graniţe se poate extinde.

În Germania, ecologiştii resping o astfel de înăsprire a legislaţiei. Dar cancelarul social-democrat Olaf Scholz s-a impus în faţa echipei guvernamentale şi le-a cerut miniştrilor să accepte propunerea Bruxellesului. Potrivit sondajului ARD-Deutschlandtrend, două treimi dintre germani cred că este bine că guvernul german susţine o soluţie europeană în privinţa regimului refugiaţilor. 

Aproape o treime dintre persoanele chestionate preferă o soluţie naţională la acest capitol. Majoritatea intervievaţilor pune însă la îndoială varianta unei soluţii europene. 70 de procente (cu 11 mai mult decât în sondajul anterior) cred că o soluţie comună europenă nu este realizabilă, în vreme ce 23 de procente, (-13 faţă de ultimul sondaj) cred că o asemenea soluţie este posibilă. Realizatorii sondajului au intervievat 1302 de germani cu drept de vot, în perioada 25-27 septembrie.

Nu funcţionează cum ar trebui

Până în luna august a acestui an, au depus cerere de azil în Germania 220.000 de persoane. Comparativ cu perioada similară a anului trecut se constată o creştere cu 77 de procente. Tot mai multe administraţii locale lansează semnale de alarmă privind lipsa capacităţilor necesare pentru a tria sau caza refugiaţi. Nemulţumiţi de situaţia actuală sunt şi cetăţenii germani.

Condiţiile de cazare şi repartizare pentru refugiaţi sunt criticate de 73 de procente dintre cei intervievaţi. Doar 19 la sută dintre repondenţi sunt de părere că situaţia este bună sau chiar foarte bună. 78 la sută din cei care au răspuns la întrebările sondajului de opinie cred că integrarea refugiaţilor pe piaţa muncii funcţionează prost sau foarte prost.

Acceptaţi mai puţini refugiaţi

Numărul crescut de cereri de azil a readus în centrul atenţiei politica de migraţie din Germania, în contextul alegerilor de land programate pe 8 octombrie în Bavaria şi Hessa, astfel încât politicienii devin tot mai nervoşi.

Rezultatele sondajului de opinie ARD-Deutschlandtrend evidenţiază şi faptul că două treimi dintre cei intervievaţi susţin limitarea numărului de refugiaţi care ajung în Germania. 27 de procente sunt pentru menţinerea cotelor actuale şi numai 5 la sută pledează pentru sporirea numărului de azilanţi. În condiţiile unor probleme evidente în politica privind migraţia, scepticismul faţă de migraţie creşte. 64 de procente, cu mult mai mult faţă de cifrele înregistrate în primăvară, asociază migraţia cu dezavantaje pentru Republica Federală. Doar 27 la sută cred că imigraţia presupune şi avantaje.

Ce se poate face pentru a reduce imigraţia?

Realizatorii sondajului le-au prezentat persoanelor chestionate mai multe posibilităţi prin care să se reducă numărul refugiaţilor şi au vrut să ştie dacă propunerile sunt corecte sau false.

Aproape opt din zece repondenţi susţin intensificarea controalelor la frontieră şi încheierea unor acorduri bilaterale cu statele africane. După ce premierul Bavariei, şeful CSU Markus Söder a propus stabilirea unei "graniţe de integrare" la acceptarea solicitanţilor de azil s-au reaprins discuţiile referitoare la stabilirea unei limite maxime pentru refugiaţi.

Criticii sunt de părere că o astfel de limită nu poate fi introdusă în acord cu dreptul internaţional. Şi totuşi, 71 la sută dintre germani consideră o astfel de limită ca fiind corectă, indiferent de culoarea politică, excepţia fiind doar simpatizanţii verzilor.  69 la sută dintre participanţii la sondaj sunt de acord cu declararea Algeriei, Marocului şi Tunisiei drept ţări sigure.

Note proaste pentru guvern

Critica faţă de guvern este evidentă. În sondajul anterior, dar şi acum, 79 la sută dintre germani se declară nemulţumiţi de activitatea cancelarului Olaf Scholz şi a miniştrilor din Cabinetul de la Berlin. Luând în considerare preferinţele politice ale persoanelor intervievate, este clar că simpatizanţii ecologiştilor sunt cei mai mulţumiţi (57 deprocente). Susţinătorii SPD sunt împărţiţi, în timp ce liberalii sunt în proporţie de 77 la sută nemulţumiţi de guvern.

Situaţia se oglindeşte şi în procentele pe care le obţin partidele în rândul repondenţilor.

SPD, Verzii şi liberal democraţii din FDP ar rămâne în continuare fără majoritatea obţinută în urma alegerilor, dacă duminica viitoare are avea loc alegeri. Conservatorii din CDU/CSU rămân în continuare cu 28 la sută în topul preferinţelor, urmaţi de AfD cu 22 şi de SPD cu 16 procente. Verzii ar obţine 14 procente, iar liberalii doar şase procente. Alegătorii liberi, care fac parte din guvernul de land din Bavaria, ar obţine la nivel federal trei procente.

Privire asupra democraţiei din Germania

În urmă cu 33 de ani avea loc reunificarea Germaniei. Reprezentanţii institutului demoscopic au folosit ocazia pentru a afla care este gradul de mulţumire vis-a-vis de democraţie. 87 de procente dintre vest-germani (mai puţin cu 4 la sută faţă de luna octombrie a anului 2022) şi 77 la sută dintre alegătorii est-germani (+2) apreciază democraţia ca bază a unei guvernări eficiente. În practică însă democraţia din Germania este mai puţin bine-văzută.

În vestul Germaniei jumătate dintre cetăţeni sunt mulţumiţi de modul în care funcţionează democraţia, în estul Germaniei doar 3 din 10 intervievaţi sunt satisfăcuţi. Astfel, procentul mulţumiţilor în ambele zone din Germania este în cădere liberă.