Germania şi provocarea neonazistă

Luni s-au reunit Comisia de politică internă a Bundestagului precum şi cea de control al serviciului secret al landului Saxonia, care a vrut să afle cum de e posibil ca un trio terorist de sorginte nazistă să poată opera timp de ani de zile în oraşul Zwickau, fără ca forţele de securitate să aibă habar de existenţa emulilor lui Hitler.

Vineri, şefa executivului german, Angela Merkel, îi convocase la un summit intern pe miniştrii regionali de interne şi justiţie, precum şi pe şefii serviciilor secrete spre a discuta despre căi de optimizare a eforturilor de combatere a extremei drepte.

Dezbaterile responsabililor germani continuă să se axeze pe restructurarea serviciilor secrete, ca şi pe reevaluarea argumentelor juridice presupuse de succesul unui nou efort de obţinere, la Curtea Constituţională a scoaterii partidului neonazist NPD în afara legii.

Pentru prima dată, un demnitar creştin-democrat, e vorba de şeful comisiei de politică internă a Bundestagului, Wolfgang Bosbach, s-a pronunţat în favoarea unei contopiri a unora dintre cele 16 servicii secrete regionale ale Germaniei federale. Dar el a negat acuzele, potrivit cărora s-ar fi produs erori sau carenţe structurale, care să ţină de însuşi sistemul serviciilor de informaţii germane.

Săptămâna trecută, ministrul federal al justiţiei, Sabine Leutheuser Schnarrenberger, care aparţine însă partidului liberal, avansase propuneri similare de restructurare a serviciile, pe care demnitarul liberal le formulase însă şi mai radical.

Potrivit sugestiilor politicienilor, cele 16 filiale ale serviciului secret intern al Germaniei ar urma să se reducă la cel mult 9 sau chiar mai puţine. Un expert social-democrat a subliniat chiar necesitatea ca, în acest domeniu, să se renunţe la structurile federale, astfel încât nici un serviciu secret regional să nu poată opera fără ca informaţiile pe care le deţine să fie transmise din timp eşalonului federal.

În vederea înlăturării deficienţelor existente urmează, potrivit ministrului federal de interne, Hans-Peter Friedrich, să se creeze un centru de apărare antinazist şi o cartotecă unică, de care să beneficieze deopotrivă serviciile secrete şi poliţia şi care să fie alimentat cu informaţiile procurate de acestea.

Mai nou, pentru elucidarea erorilor comise, partidele de centru-dreapta şi de centru-stânga se gândesc să recurgă la serviciile unui anchetator special, a cărui învestire urmează să fie cerută încă în cursul acestei săptămâni. N-ar fi exclus de asemenea ca, pe lângă un raportor special, să fie instituită şi o comisie de anchetă care să elucideze problema eventualelor complicităţi dintre neonazişti şi agenţi secreţi sau cârtiţele lor.

Serviciul federal de protecţie a constituţiei, cum i se spune oficial, e confruntat în continuare cu o amplă listă de neajunsuri, carenţe şi deficienţe. Acest serviciu de contraspionaj şi de culegere de informaţii interne s-a dovedit, ca şi poliţia, incapabil să depisteze seria de crime neonaziste comise între anii 2000- şi 2007 de terorişti aflaţi în colimatorul autorităţilor încă din anii 90.

Vedem oare doar vârful icebergului? Conform deputatului social-democrat, Dieter Wiefelspütz, e foarte posibil ca trioul neonazist din Zwickau să fi comis net mai mult delicte penale decât se ştie acum. Presa reliefa recent că poliţia pleacă de la premiza că terţetul s-a bucurat de susţinerea a circa 20 de complici.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Robert Schwartz