G20 şi naţionalismul

Îngrijorarea a fost omniprezentă la dezbaterile organizate de "Global Solutions Summit", o reuniune de pregătire a următoarei reuniuni a G20, care va avea loc la Buenos Aires. Ca un fir roşu îngrijorarea provocată de recrudescenţa naţionalismului la nivel global şi gândirea politică tot mai egoistă s-a regăsit în toate discursurile şi discuţiile la care au luat parte, vreme de două zile, la Berlin, politicieni, oameni de ştiinţă şi economişti. 

Preşedintele SUA, Donald Trump, ignoră schimbările climatice şi viitorul economiei globale pare să-l lase indiferent. Dar ce va face restul lumii dacă SUA îşi impun propriile reguli. Pe fundalul multitudinii conflictelor internaţionale sistemul cooperării internaţionale este periclitat acut, a declarat preşedintele Insistutului pentru Economie Globală (IfW) din Kiel, Dennis Snower. "Prin ameninţarea unor conflicte comerciale, controversa privind înţelegerea atomică cu Iranul şi dificultatea identificării unei soluţii solidare în Europa privind refugiaţii, multilateralismul a ajuns în ape foarte agitate", a declarat el.

Totul este pus sub semnul întrebării

Cancelara germană Angela Merkel a vorbit despre o criză. Acţiunile multilaterale atât de importante sunt combătute de o gândire protecţionistă şi izolaţionistă, a estimat responsabila. Indiferent că este vorba de acordul de protecţie a climei, de comerţul liber sau de tratamentul rezervat refugiaţilor - aproape totul este pus sub semnul întrebării.

Tratatele internaţionale şi instituţiile sunt slăbite, soluţii deja identificate nu mai sunt sprijinite şi, parţial, sunt lansate iniţiative unilaterale. Este o experienţă pe care trebuie s-o facă aproape zilnic şi ministrul german de Externe, Heiko Maas.

În cadrul reuniunii el a vorbit despre " o fragmentare a ordinii mondiale, a politicii de putere, iar impunerea pe termen scurt a interesului personal devine normă, în dauna regulilor internaţionale şi a bazelor juridice". Dreptul celui mai puternic revine la ordinea zilei în dauna puterii dreptului.

Empatie - ce-i asta?

Se îndreaptă multilateralismul spre o fundătură? Îşi pierd importanţa foruri de genul G20? Comunitatea celor 20 de state industrializate şi emergente există sub această formă din 2008. Împreună, aceste ţări reprezintă două treimi din omenire, trei sferturi din comerţul mondial şi 85 la sută din PIB-ul global. G20 nu este doar forul central de cooperare internaţională în materie de finanţe şi economie, ci s-a transformat într-o entitate centrală de conducere.

Din 2008 şefii de stat şi de guvern se reunesc o dată pe an. Iniţial pentru a vorbi despre economia mondială, comerţul mondial şi reglementarea pieţelor financiare. Între timp agenda lor a devenit mult mai complexă, abordând şi teme ce ţin de schimbările cliomatice, politica de dezvoltare, ocuparea forţei de muncă, digitalizare şi combaterea terorismului. Pe scurt, cuprinde toate chestiunile globale care necesită un răspuns global.

Politica presupune multă tenacitate

Dar acest proces este unul de durată. "Fără îndoială, multilateralismul este câteodată foarte dificil şi frustrant" a afirmat Angela Merkel. El nu promite soluţii simple şi de aceea nu aduce voturi. În plus, de regulă înţelegerile nu se realizează decât în baza celui mai mic numitor comun. Ca urmare, organizaţiile multilaterale sunt lipsite de libertatea de decizie şi de forţa de a se impune.

În opinia multor oameni de ştiinţă prezenţi la Global Solutions Summit, multilateralismului îi lipseşte şi emoţionalitatea. Când se negociază la nivel internaţional este vorba de decizii raţionale. Dar asta nu se potriveşte cu natura oamenilor, a afirmat economistul George Akerlof, laureat al Premiului Nobel. "Este nevoie de o naraţiune comună, de o poveste". Naţionaliştii oferă această poveste şi de aceea se adresează sentimentelor oamenilor.

Cine se teme vrea înapoi trecutul

Este vorba de gijile şi speranţele oamenilor în epoca globalizării şi digitalizării. Multe lucruri nu au funcţionat corect. "Fragmentarea economică şi socială a societăţii oferă numeroase posibilităţi populiştilor de a ataca iniţiative de cooperare şi de a face imposibile soluiţiile mondiale", apreciază Dennis Snower. Inechitatea ditribuirii şanselor, alienarea socială şi neputinţa economică sunt principalele cauze ale evoluţiilor actuale.

"Numai dacă vom reuşi să recuplăm progresul economic de evoluţiile sociale vom construi baza de rezolvare a problemelor globale", crede Snower. Este o poziţie pe care o adoptă mai nou chiar şi cei care în urmă cu doar câţiva ani erau adepţii profitului rapid. Progresul tehnologic trebuie să ţină cont de nevoile oamenilor. Economia trebuie să slujească societatea.

Poate G20 schimba ceva?

G20 a luat fiinţă şi pentru a reglementa activitatea marilor concerne, pentru a le trasa limite. De aceea, Angela Merkel consideră că politica economică, financiară şi comercială trebuie reorientate spre o creştere a tuturor. "Miza este o mai bună includere a ţărilor slabe din punct de vedere economic în diviziunea internaţională a muncii pentru a le oferi mai bine acces pe piaţă, ajutor la faţa locului şi stimuli pentru iniţiativă antreprenorială".

Dar toate acestea nu pot fi atinse decât în comun. Atâta timp cât egoismul naţional ia amploare, armonizarea intereselor are şanse tot mai reduse. Iniţiativele multilaterale trebuie însă să aducă mai multe rezultate concrete decât în trecut. Ceva se va schimba numai dacă forurile internaţionale vor impune îmbunătăţiri semnificative şi palpabile pentru marea masă a cetăţenilor.