Summitul G20: Saudiţii - gazde controversate

Regele Arabiei Saudite, Salman ibn Abdul-Aziz Al Saud, în vârstă de 84 de ani şi cu o sănătate vizibil fragilă, va conduce virtual summitul G20 de la acest sfârşit de săptămână, de la Riad. Pandemia COVID-19, care reprezintă şi tema principală a conferinţei video, face imposibilă întrunirea reală a celor mai importanţi şefi de stat şi de guverne din lume. Coronavirusul i-a convocat într-o şedintă extraodrinară pe liderii grupului G20 deja în luna martie. Atunci, regele Salman lăuda cu voce tremurândă cooperarea internaţională: "Prin colaborarea noastră suntem astăzi încrezători că vom depăşi împreună criza şi vom păşi spre un viitor în care toate popoarele se dezvoltă, prosperă şi rămân sănătoase".

Mai mult ajutor economic?

Criza provocată de coronavirus nu este nici pe departe depăşită. Lumea se confruntă cu probleme economice fără precedent, pe care liderii G20 trebuie să le abordeze. Preşedinţia G20 asigurată de Arabia Saudită estimează că cele mai industralizate state ale lumii şi Uniunea Europeană trebuie să investească circa 11 mii de miliarde de dolari în programe de susţinere economică. 21 de miliarde de dolari sunt prevăzute pentru vaccinuri şi terapii împotriva COVID19. Alte 14 miliarde de dolari vor ajunge în statele sărace ale lumii pentru a le estompa din datorii. Cei 19 şefi de stat şi de guvern, alături de reprezentanţii UE, vor decide împreună dacă sumele sunt suficiente sau trebuie majorate. De menţionat şi că interesele participanţilor la summit sunt contradictorii în multe aspecte. SUA, reprezentate încă de preşedintele Trump, care refuză în continuare să îşi recunoască înfrângerea, nu sunt prea interesate de instituţiile internaţionale, în timp ce europenii îşi doresc o cooperare internaţională în distribuirea vaccinurilor.

Dobânzi amânate dar nu anulate

Ţările mai sărace ale lumii, care nu vor lua loc la masa G20, nu aşteaptă prea mult de la întrunirea din week-end. Analistul politic originar din Togo, Yves Ekoue Amaizo, care trăieşte la Viena, nu crede că la finalul summitului se va decide anularea dobânzilor. "Se va vorbi despre datorii, fără îndoială", a spus Amaizo. Dar amânate vor fi doar dobânzile. Datoriile vor rămâne valabile. "Nu vor fi luate în discuţie creditele private. În cel mai bun caz se va discuta despre datoriile publice". Ele reprezintă însă partea mai puţin importantă din totalul datoriilor, mai precizează analistul politic Amaizo. Cercetătorul originar din Togo nu crede că statele industrializate au un real interes faţă de reducerea datoriilor pentru statele africane. China, SUA, Rusia şi Europa se vor contra pentru a-şi asigura accesul la resursele naturale din Africa. "Nu au niciun interes să scape de datorii. Discuţiile vor fi aprinse. Vor exista presiuni pentru a ajunge la valorile productive ale datornicilor. După cum ştiţi, nu există multe astfel de valori în Africa, ci mai degrabă resurse ale subsolului. Este vorba despre accesul simplu şi ieftin la aceste resurse".

UE vrea să negocieze bilateral cu Arabia Saudită

Parlamentarii din SUA şi din UE au dubii serioase asupra oportunităţii organizării întrunirii sub conducerea monarhului absolut din Arabia Saudită. Parlamentul European a solicitat preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca şi preşedintelui Consiliului Europei, Charles Michel, ca de această dată să nu se prezinte în faţa camerei video. "Ar fi mai bine să nu participe reprezentanţi de rang înalt, ci doar delegaţi simpli, care să trimită însă un semnal puternic autorităţilor saudite" a declarat pentru DW europarlamentarul belgian Marc Tarabella. Comisia Europeană respinge însă aceste solicitări. Nu este vorba despre situaţia din Arabia Saudită ci mai degrabă despre teme globale precum criza economică sau protecţia climei, spune Eric Mamer, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene. "Nu noi stabilim ordinea pe agenda discuţiilor în cadrul G20. Aceste întruniri urmăresc reguli şi protocoale stricte, când este vorba despre dreptul de a susţine un discurs. Acestea sunt condiţiile pe baza cărora UE participă la întrunirile G20." Nu va exista o critică directă faţă de gazdele din Arabia Saudită. UE se va ocupa discret de acest aspect,  a mai anunţat Eric Mamer. "Există multe canale de comunicare în dialogul nostru bilateral cu Arabia Saudită, în care ne putem expune dubiile faţă de drepturile omului."

Probleme masive la capitolul drepturile omului

Există destule voci critice faţă de sistemul autoritar saudit. Încă nu au fost lămurite circumstanţele uciderii jurnalistului critic Jamal Khashoggi, în urmă cu doi ani. Prinţul moştenitor Mohammed bin Salman ar avea legătură cu atentatul comis în Consulatul Arabiei Saudite din Istanbul. Dar înlăturarea persoanelor incomode nu reprezintă decât vârful eisbergului, spune Rothna Begum, de la organizaţia pentru Drepturile Omului "Human Rights Watch". Ea urmăreşte de ani buni situaţia din prosperul regat saudit. "Arabia Saudită se prezintă rău la capitolul drepturile omului. Există în continuare un război cu statul vecin Yemen. Arabia Saudită îi înlătură pe activiştii pentru drepturile omului din regat. Zeci de opozanţi au fost arestaţi, nicio voce critică nu este acceptată. În plus, drepturile femeilor sunt încălcate, pentru că bărbaţii le degradează pe acestea în mod sistematic.",mai spune Rothna Begum.

Influenţa saudită

Arabia Saudită, care, cu imensa ei bogăţie, achiziţionează în stil mare arme din SUA şi Europa, este suspectată şi de finanţarea activă a terorismului islamic. Analistul politic  Yves Ekoue Amaizo se referă la un exemplu din Africa. "Statele africane cu populaţie majoritar musulmană îşi trimit oameni în Arabia Saudită, pentru a lupta în Yemen. Motivele sunt banii şi investiţiile masive pe care le primesc de la saudiţi." Saudiţii, în schimb, închid ochii în faţa corupţiei şi a situaţiei precare din statele africane, mai spune  Amaizo.

Diplomaţii UE avertizează faţă de prea mari aşteptări sau măsuri prea dure. Membrii grupului G20 nu au valori comune, ci sunt mai degrabă un club economic. În fond, democraţiile occidentale trebuie să găsească numitori comuni pentru a discuta cu regimuri autocratice precum cel din Rusia, cu dictatura din China sau cu monarhia absolutistă din Arabia Saudită.