Frână pe creșterea economică a Germaniei

Iarna a fost blândă, consumul de energie mai mic decât se anticipa. Recesiunea prevestită nu a venit, în schimb s-a înregistrat o creștere economică de 0,3 la sută. „Reculul economic din sezonul hibernal a anului 2022/2023 a fost mai puțin sever decât erau temerile din toamnă”, punctează Timo Wollmershäuser, profesor la Institutul Ifo de Cercetări Economice de la Universitatea din München.

Ifo aparține grupului de patru institute germane de top care auditează starea economiei de două ori pe an, la comanda Guvernului federal. Cifrele pe care le calculează sunt importante pentru estimarea încasărilor din impozite și proiectarea bugetului federal.

Economia în corzi

Companiile au avut cereri ridicate dar au trebuit să înfrunte condiții de producție vitrege. „Probleme persistente în livrarea materiilor prime, semifabricatelor sau componentelor, turbulențe severe cu vârfuri extreme de preț pe piețele de energie sau lipsa forței de muncă, inclusiv din cauza numărului foarte ridicat al concediilor medicale, au redus posibilitățile de producție și au împiedicat o creștere mai puternică a economiei interne", enumeră Wollmershäuser.

Pentru 2024, institutele se așteaptă la o creștere de 1,5%. Dar tensiunile geopolitice și temperaturile scăzute ar putea declanșa din nou creșteri ale prețurilor. „Pericolul unei penurii în iarna viitoare încă există”, spune Wollmershäuser, care estimează că perspectivele pe termen mediu vor fi mai puțin roze: „Rata medie de creștere a economiei germane va fi de numai aproximativ jumătate de procent, pe parcursul acestui deceniu”.

Sfârşitul creşterii

Anii prosperi ai economiei Germania nu se vor mai repeta într-un viitor previzibil. Acest lucru are mai puțin de-a face cu consecințele pandemiei sau cu războiul din Ucraina. Germania suferă din cauza îmbătrânirii societății, lipsei forței de muncă și, mai ales, renunțării la gaze, petrol și cărbune, fapt care atrage prețuri mai mari în energie.

Resursele fosile ieftine au stat multă vreme la baza succesului afacerilor germane. Dintr-o dată totul s-a schimbat. S-a terminat cu gazul din Rusia, în schimb vin alternative mai scumpe și trecerea semnificativ accelerată la energie ecologică, din cauza continuei încălziri globale.

Mai puțini cai, mai puțină hrană

Stefan Kooths, profesor la Institutul Kiel pentru Economia Mondială, încearcă să folosească o metaforă ușor de înțeles pentru situația complexă: „Perspectivele de creștere pentru economia germană pot fi comparate cu viteza unei trăsuri trase de cai, la care numărul animalelor de tracțiune este în scădere, hrana și ea mai puțină, dar numărul pasagerilor în creștere”.

În situația actuală ar trebui „unse roțile și aruncat balastul”. Acest lucru s-ar putea întâmpla, de exemplu, prin reducerea poverii fiscale sau prin atragerea de imigranți calificați, recomandă Kooths. Pachetele de stimulente guvernamentale, pe de altă parte, nu ar ajuta. Sunt mai degrabă, pentru a păstra metafora anterioară, niște lovituri de bici, adică simple impulsuri pe termen scurt.

Subvențiile încetinesc lucrurile

Discuția despre ieftinirea energiei electrice destinată consumatorilor din industrie este greșită, consideră specialiștii. Securitatea și costurile aprovizionării cu energie sunt factori importanți, dar tranziția energetică către obiectivele climatice necesită eforturi enorme, „iar experiența anului trecut a arătat că prețul energiei poate fi un instrument cu adevărat potrivit pentru creșterea eficienței energetice”, constată Timo Wollmershäuser.

Economiștii resping afirmațiile politicienilor care spun că prin conversia către neutralitatea climatică, economia va primi un impuls suplimentar. „Nu există dividend dublu - mai multă protecție a climei și, simultan, un miracol de creștere. Din păcate, asta este o iluzie", avertizează Stefan Kooths.

Prețurile rămân ridicate

Este cu atât mai important să se îmbunătățească în continuare condițiile-cadru, care includ și scăderea inflației. Analiștii nu se așteaptă ca situația să se liniștească mai devreme de anul viitor. Ulterior, rata inflației ar trebui să scadă la 2,4 la sută, după șase la sută anul acesta. Acest lucru va stimula consumul privat din a doua jumătate a anului, pentru că atunci și salariile reale ar trebui să crească din nou.

Institutele văd industria ca un pilon al creșterii economiei. Ar trebui să beneficieze de scăderea blocajelor de pe liniile de aprovizionare și de energie mai ieftină. Industria construcțiilor, pe de altă parte, va încetini. „Cererea va rămâne slabă, în special în construcțiile rezidențiale, inclusiv pentru că Banca Centrală Europeană va continua să-și înăsprească cursul politicii monetare și, ca urmare, costurile de finanțare vor crește pe mai departe”, estimează Wollmershäuser.

Vremuri bune pentru angajați

Se întrevăd însă vești favorabile pieței muncii. Numărul angajaților este probabil să crească în continuare, de la aproximativ 45,6 milioane anul trecut la aproximativ 46,0 milioane anul viitor. Cu toate acestea, și numărul șomerilor este probabil să crească temporar, la aproape 2,5 milioane în acest an, luând în calcul și refugiații ucraineni care nu își vor găsi imediat locuri de muncă. În 2024, șomajul ar urma să scadă din nou la 2,4 milioane.

În principiu, economiștii prevăd avantaje pentru angajați în negocierile colective din următorii ani. „Prin urmare, ne așteptăm la creșteri marcante ale salariilor”, spune Stefan Kooths. În vremuri de deficit de muncitori calificați și de schimbări demografice, companiile ar trebui să „răspundă mult mai mult la dorințele forței de muncă, pentru a rămâne atractive ca angajatori”.

Băncile ca factori de risc

Raportul de primăvară descrie situația din economia globală ca „în continuare slabă”. Creșterea ratelor dobânzilor, „neobișnuită în perspectivă istorică” și care „nu se va încheia” în viitorul previzibil, a avut un efect depresiv semnificativ. „Ne așteptăm la creșteri cel puțin mai mici ale ratei dobânzii iar aceasta încetinește investițiile”, spune Stefan Ederer de la Institutul Austriac de Cercetare Economică (WIFO), invitat anul acesta să studieze perspectivele economice alături de cele patru centre germane de analiză.

Un risc pentru economia globală emană în prezent mai ales sectorul financiar. „Creșterea ratelor dobânzilor înseamnă că prețurile activelor scad și dacă băncile nu sunt protejate în mod adecvat, s-ar putea ajunge la o pierdere a încrederii”.