Front european de dreapta

Frauke Petry este perfect conştientă de reputaţia ei. Nu doreşte să fie nici ea, nici Alternativa pentru Germania, puse în vitrina extremei drepte. Despre discursul lui Björn Höcke, liderul filialei din Turingia, care a vorbit despre o interpretare tendenţioasă a istoriei, Petry a spus că "afectează partidul". Şefa AfD a ezitat până acum să ia legătura cu Marine Le Pen, respectiv Frontul Naţional, de vreme ce această formaţiune este considerată mult mai radicală decât AfD.

Cu toate acestea sau, poate, tocmai de aceea, Frontul Naţional continuă să aibă succes. În urma celui mai recent scrutin european, Frontul a devenit cel mai important partid din Franţa. Marine Le Pen însăşi este creditată cu şanse mari de accedere în turul final al alegerilor prezidenţiale de anul acesta.

În esenţă, orientarea politică a celor două partide nu este profund diferită. Ambele formaţiuni sunt împotriva imigraţiei, critică Islamul, resping Uniunea Europeană şi moneda europeană în formele lor actuale şi vor întărirea naţiunilor din care fac parte. Aceeaşi viziune o regăsim şi la Geert Wilders, liderul Partidului pentru Libertate din Olanda.

Meuthen: "Acest lucru nu are legătură cu AfD"

Nu mai departe de vara trecută, Frauke Petry s-a întâlnit pe ascuns cu Marine Le Pen. Acum, dimpotrivă, şefa AfD caută să apară în public nu doar cu Le Pen, ci şi cu Wilders sau italianul Matteo Salvini, de la Lega Nord.

Există oameni în Alternativa pentru Germania care consideră că apariţia lui Petry alături de Le Pen este greşită. "Reuniunea este o chestiune care priveşte strict Frontul Naţional şi care nu are nicio legătură cu AfD", a spus Jörg Meuthen, copreşedintele partidului. Georg Pazderski, liderul grupului AfD de la Berlin a sugerat la rândul său că partidul pe care îl reprezintă ar trebui să se distanţeze de FN.

Pazderski consideră că politica economică a Frontului este prea "socialistă". Într-adevăr, partidul lui Le Pen militează mult mai aprig împotriva globalizării decât AfD, formaţiune cu o viziune mai degrabă liberală a economiei.

Naţionaliştii se vor internaţionali

Reprezentanţii forţelor de dreapta adunaţi la Koblenz, nu vor să audă nimic despre diferenţele existente între ei. "La Koblenz se reunesc liderii politici ai noii Europe. Aceştia sunt la un pas de a-şi asuma responsabilitatea guvernării în ţările lor", scrie în invitaţia la eveniment. În martie vor avea loc alegeri parlamentare în Olanda, în aprilie şi mai, alegeri prezidenţiale în Franţa, iar în septembrie va fi aleasă noua componenţă a Bundestagului.

Este adevărat că forţele de dreapta sunt creditate cu scoruri bune, însă nu este vorba, în niciunul dintre cele trei cazuri, de cifre atât de mari încât să le permită preluarea guvernării. Emmanuelle Reungoat, de la Universitatea din Montpellier este de părere că Le Pen, Wilders şi Petry vor în special "să profite de popularitatea de care se bucură fiecare dintre ei". Iar Claire Demesmay de la Societatea Germană pentru Politică Externă adaugă: "Pentru aceste partide este foarte important să arate că au parteneri internaţionali".

Este limpede că întâlnirea de la Koblenz nu este privită cu entuziasm peste tot. Administraţia locală se teme că imaginea oraşului Koblenz ar putea avea de suferit din cauza evenimentului. Primarul social-democrat Joachim Hofmann-Göttig a declarat că "populiştii de dreapta nu sunt deloc bineveniţi la Koblenz". Cu toate acestea, din punct de vedere legal, Hofmann-Göttig are mâinile legate şi nu poate împiedica desfăşurarea reuniunii.

Însă edilul va primi cu bucurie vestea că împotriva populiştilor s-a organizat o amplă alianţă, care vrea să protesteze, sâmbătă, la Koblenz. Şeful social-democrat, Sigmar Gabriel, reprezentanţi ai Verzilor şi Partidului Stângii, ba chiar şi ministrul luxemburghez de Externe, Jean Asselborn vor mărşălui pe străzile din Koblenz. Asselborn a declarat că "soarta continentului european nu poate fi lăsată în mâinile naţionaliştilor".

Controversată nu este întâlnirea în sine a populiştilor de dreapta, ci modul în care aceştia tratează presa. Din pricina unor reportaje aparent "unilaterale", AfD a retras acreditarea multor instituţii de presă. Printre acestea se numără şi posturi de televiziune publice, precum Deutsche Welle.

Autor: Christoph Hasselbach / vd