Frica și stresul vulnerabilizează sistemul imunitar
4 iulie 2022Că stresul este dăunător pentru sănătate nu ar trebui să mai mire pe nimeni. E bine știut că stresul psihologic și anxietatea pot avea un impact direct asupra sistemului imunitar uman, făcându-ne mai predispuși la boli. Mai puțin clar până acum a fost cum anume funcționează acest sistem.
Wolfram Poller, cardiolog și cercetător la Clinica Charité din Berlin și la Icahn School of Medicine la Mount Sinai din New York, a reușit să demonstreze, împreună cu mai mulți cercetători, în cadrul unui studiu pe șoareci, că anumite regiuni ale creierului sunt responsabile de schimbarea crucială a leucocitelor din organism. Ele determină cât de sensibil este un organism la infecțiile virale.
Stresul chiar ne îmbolnăvește
"Cel mai interesant lucru pentru mine a fost să văd impactul teribil pe care îl au câteva sute de neuroni din hipotalamus asupra a milioane de leucocite din tot corpul", spune Poller.
Neuronii pun în mișcare o secvență complexă de interacțiuni între trei glande hormonale, hipotalamus, glanda pituitară și cortexul suprarenal. Această așa-numită axă a stresului controlează multe reacții la stres în organismul nostru.
Poller și colegii au efectuat studiul pe șoareci. Unii dintre șoareci au fost expuși în mod repetat la situații stresante. Animalele au fost închise într-un cilindru, mutate într-o cușcă nouă sau expuse la mirosul de urină de la prădătorii naturali.
Cercetătorii au observat că anumite leucocite la acești șoareci s-au retras în măduva osoasă și, simplist formulat, nu și-au mai făcut treaba. Acest lucru a făcut ca animalele stresate să fie deosebit de vulnerabile la infecția cu Covid sau cu gripă. Nu numai că animalele s-au îmbolnăvit grav mult mai repede, dar au și murit mai des.
Leucocite, granulocite și limfocite
Leucocitele se mai numesc și celule albe, care se formează în măduva osoasă și îndeplinesc diverse funcții în sistemul imunitar. Din leucocite fac parte între altele granulocitele, implicate în apărarea imunitară nespecifică. În cazul unei leziuni, acestea pot lupta împotriva bacteriilor invadatoare și a paraziților, dar fără a fi responsabile în mod specific pentru un agent patogen.
Pe de altă parte, limfocitele, care fac parte tot din categoria celulelor albe din sânge, sunt specializate. Printre acestea se numără celulele T și B, care țintesc în mod specific anumiți antigeni, adică proteinele unui agent patogen, făcându-l inofensiv. În cazul Covid, printre acestea se numără și deja bine-cunoscutele proteine spike.
Stresul împinge limfocitele în măduva osoasă
Poller și echipa sa au observat că aceste limfocite pur și simplu se retrag în situații de stres. În mod normal, limfocitele se află în așa-numitele organe limfatice: splina, timusul sau ganglionii limfatici. La șoarecii stresați, acestea s-au retras în măduva osoasă.
Poller nu poate spune cu certitudine dacă acest mecanism este valabil în același mod și la om. Totuși, axa de stres care a devenit activă la șoareci există și la oameni. Cercetătorii consideră că frica și stresul pot vulnerabiliza sistemul imunitar uman, care devine mai predispus la bolile virale.
Concentrația de granulocite crește
Pe lânga retragerea limfocitelor în situații de stres în cazul infecțiilor virale, în organism se mai întâmplă un fenomen. Cel puțin în organismele șoarecilor pe care Poller și colegii săi le-au studiat, s-a constatat o creștere a numărului de granulocite la scurt timp după ce șoarecii au fost stresați.
Faptul că această primă apărare nespecifică a sistemului imunitar este activată într-o situație de mare frică, din care poate rezulta fuga sau lupta, este perfect logic. "Organismul este astfel pregătit pentru o eventuală rănire", explică Poller.
Stresul scade eficiența vaccinării?
Cercetătorul ia în calcul efectuarea încă unui studiu, de data aceasta cu oameni, fără a-i speria însă în mod deliberat. Dimpotrivă, ideea ar fi ca ei să ajungă la o stare deosebit de echilibrată cu măsuri de reducere a stresului, iar apoi cercetătorul să îi vaccineze împotriva Covid.
Datele colectate în urma studiului pe șoareci îi dau de gândit cercetătorului. ”Dacă în condiții de stres se dezvoltă un răspuns imunitar specific mai slab împotriva unei infecții cu Covid, ar posibil ca și o vaccinare împotriva virusului să determine un răspuns imunitar mai slab dacă persoana în cauză este stresată. Or, în cazul unei vaccinări, vrei să obții un răspuns imunitar puternic”, spune expertul.
Producția de anticorpi specifici și de celule T ar fi inhibată din cauza stresului, iar riscul de reinfectare și de îmbolnăvire ar crește considerabil. Poller subliniază că, deși nu există încă date care să susțină direct această ipoteză, un lucru poate fi spus cu relativă certitudine: reducerea stresului nu face rău!