Franţa: O ultimă luptă pentru electoratul indecis

Doi adversari politici. Florian Philippot, candidatul populiştilor de dreapta din Frontul Naţional, trece grăbit pe lângă o cafenea. Nu se uită nici în stânga, nici în dreapta. Camerele de luat vederi îl urmăresc. Christophe Arend, candidatul mişcării La République En Marche (LREM), le vorbeşte potenţialilor alegători pe terasa cafenelei. Cei doi candidaţi sunt la doar câţiva metri unul de celălalt, dar nu-şi aruncă nicio privire.  

Candidaţii locali la cel de-al doilea tur al alegerilor legislative (duminică, 18 iunie) speră la voturile oamenilor din Forbach. Micul oraş este situat la graniţa germano-franceză, la 10 kilometri de Saarbrücken.   

Forbach ar putea deveni deveni una dintre puţinele circumscripţii electorale în care Frontul Naţional are şanse să câştige. Florian Philippot, vicepreşedintele formaţiunii populiste, a obţinut în primul tur 23,8% din voturi. Christophe Arend, candidatul partidului lui Emmanuel Macron, a fost învins (22% din voturi). La nivel naţional, însă, primul tur de scrutin a fost o dezamăgire pentru Frontul Naţional. În prezent, populiştii de dreapta au doar două mandate în Parlament.

Interesul electoratului faţă de alegeri pare a fi scăzut. În oraş, prezenţa la vot a fost de doar 37,4%. În întreaga Franţă a fost de 48,7%. "Participarea scăzută la urne a fost rezultatul evoluţiilor din ţara noastră în ultimii 30 de ani", susţine Arend. Din cauza luptelor între forţele de stânga şi de dreapta, alegătorii şi-au pierdut interesul. De profesie medic stomatolog, Arend s-a implicat în campania electoală a lui Macron. Ulterior, a fost propus din partea formaţiunii pentru alegerile parlamentare. Candidatul mişcării "En Marche" este preocupat mai ales de economia locală. În prezent, în circumscripţia Forbach, rata şomajului este de 12,5%.

Florian Philippot este responsabil cu strategia politică a Frontului Naţional. Chiar dacă provine din nordul ţării el şi-a propus să câştige. "Sunt un candidat mai bun fiindcă am un proiect viabil", a declarat el pentru DW. Toate propunerile mişcării preşedintelui Macron nu sunt bune pentru francezi. "Vreau să le ofer o alternativă, echitate socială, migraţie controlată şi o cooperare concretă cu Germamia - separat de proiectele UE."

Dezamăgiţi de politicienii de la Paris

Nu departe de Forbach, în localitatea Behren-les-Forbach, nu mai aminteşte nimic de primul tur al alegerilor parlamentare. Şi nici de cel de-al doilea. Niciun afiş electoral, nimic. Numeroasele blocuri din oraş au fost ridicate în anii '50 pentru mâna de lucru venită să muncească din industria minieră. În ziua de azi, nimic nu mai aminteşte de perioada de înflorire economică din perioada postbelică. Străzile sunt goale, mai toate magazinele sunt închise. O singură cafenea se mai deschide din când în când.

Foştii mineri sunt dezamăgiţi de clasa politică, iar tinerii ştiu că, în regiune, n-au niciun viitor - susţine Francois Laval, directorul facultăţii de ştiinţe politice din Nancy. Oamenii s-au resemnat: "N-am fost la vot duminca trecută. Dar la câţi nu s-au prezentat la urne, votul meu oricum n-ar fi schimbat nimic. Cred că aici mulţi votează cu dreapta fiindcă sunt sătui de restul politicenilor" spune o localnică.

"Oamenii nu ies la vot de teamă că toţi candidaţii sunt nişte oportunişti care nu caută decât să ajungă în Parlament", mărturiseşte altcineva. În turul doi va vota cu Frontul Naţional. "Politicienilor de la Paris nu le pasă de problemele noastre cotidiene. Nu fac nimic pentru tinerii şomeri", spune un alt localnic. "Nici nu cred că ma duc la vot. Oricum nu ajută la nimic." În oraş participarea la vot în primul tur a fost de doar 21,2%.

Prezenţa scăzută la urne este o înfrângere pentru democraţie, consideră candidatul Frontului Naţional, Florian Philippot. "Trebuie să-i conving pe oameni, unul câte unul, să meargă la vot."

Conform rezultatelor înregistrate la primul tur al legislativelor de duminica trecută, preşedintele Macron va avea o majoritate confortabilă în Parlamentul de la Paris. Partidele vechi s-au clasat în urma noii sale formaţiuni. Reprezentanţii partidului de extremă dreapta Frontul Naţional au obţinut uşor peste 13% din sufragii. La primul tur absenteismul la vot a atins nivelul record de 51,29%.

Autor: Doris Pundy / CS