Farmecul apus al Europei

Cu o statuie decapitată, cu un torso compară cotidianul NEUE ZURCHER ZEITUNG, Parteneriatul Estic cu UE după ce Ucraina a lăsat să cadă mîna întinsă de Bruxelles. Dintre cele 6 state membre ale Parteneriatului, printre care figurează şi Republica Moldova, Ucraina a asigurat prin numrăul locuitorilor ei peste jumătate din contingentul de consumatori.

Dar de ce a cedat Ucraina farmecelor otrăvite ale Moscovei, renunţînd la acordul de asociere cu UE? Doar pentru că Rusia i-ar fi oferit un pachet financiar mai avantajos decît Bruxelles-ul? Nu numai, crede ziarul ucrainean KYIV POST, semnalînd că de fapt nu se ştie exact cu ce a ademenit Moscova Kievul şi nici măcar dacă ar fi existat un deal. Apoi, nu banii ar fi fost cauza. Preşedintele Janukovici nu a îndeplinit nici măcar condiţiile UE în materie de democraţie şi drepturi ale omului.

Şi ziarul lituanian LIETUVOS I INIOS crede că preşedintele ucrainean măsluieşte cărţile de joc. Fără a-l putea întrece pe Putin, al cărui ţel este de a angrena Ucraina şi alte foste republici sovietice într-o uniune vamală iar mai apoi într-o Uniune Eurasiatică, ca alternativă la Uniunea Europeană, deduce NEW YORK TIMES. Or despre alternativă nici nu poate fi vorba fiindcă Uniunea Europeană presupune un parteneriat benevol, fondat pe valori democratice şi legi economice. Uniunea Eurasiatică a lui Putin nu ar fi decît o asociaţie fără legături interne, altele decît loialitatea partenerilor faţă de Moscova, conchide cotidianul american .

Dar tot Putin, pricepîndu-se cum nu se poate mai bine să ţină aprins focul conflictului transnistrean, a determinat Bruxelles-ul să fie mai îngăduitor cu Republica Moldova, cea mai săracă ţară din Europa unde înfloreşte corupţia, crede ziarurl rus KOMMERSANT. Presiunile Moscovei sunt cele care determină Uniunea Europeană să se facă a nu vedea toate neajunsurile unei ţări atunci cînd aceasta vrea să meargă mai departe pe calea integrării.

În răstimp, preşedintele României, Traian Băsescu vrea să retraseze frontierele regionale: într-un interviu TV el a pledat pentru unificarea ţării sale cu ţara vecină (Moldova), scrie cotidianul DIE PRESSE, menţionînd că aşa ceva demult nu i-a mai fost dat vreunui om politic român demn de luat în serios, să spună. Nu este trecut cu vederea nici discursul preşedintelui Băsescu, cu unele tipare argumentative etno-naţionaliste din anii 90. Autorul relatării crede că Băsescu şi-a formulat opiniile într-un moment delicat. Joi, a fost pecetluit la Vilnius un acord comercial şi de parteneriat al Uniunii Europene cu republica Moldova. Rusia, care continuă să considere fosta republică sovietică ca pe propria ei ogradă, se opune vehement cursului UE. Unul din argumentele principale este că sub pretextul integrării europene, România vrea să anexeze Republica Moldova.

Tensiuni teritoriale şi în apele Mării Chinei de Sud, între China, Taiwan şi Japonia. Statele Unite ale Americii şi Japonia îşi coordonează pe bună dreptate strategia faţă de Peking scrie THE TIMES, argumentînd că mica Japonie nu este înarmată nici măcar pentru un conflict armat minor cu China.

Care este însă mărul discordiei? Nişte insuliţe în Marea Chinei de Sud ale căror teritorii submarine sunt mult mai interesante decît uscatul, fiindcă cine poate şti ce bogăţii stau ascunse acolo, explică NEUE OSNABRÜCKER ZEITUNG. Pe scurt, climatul politic este otrăvit, politicienii vîntură săbiile iar spirala înarmării se învîrte tot mai vertiginos de cîţiva ani încoace.