1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Reforma în justiție şi miliardul furat

22 iulie 2022

„Furtul miliardului” sau „Jaful secolului”, care a aruncat Republica Moldova nu doar într-o adâncă criză economică, dar și în una de imagine la nivel internațional, deja de opt ani rămâne în ceață.

https://p.dw.com/p/4ESK5
James Wasserstrom
James WasserstromImagine: Simion Ciochina/DW

La ce etapă se află acest dosar de rezonanță la ora actuală, cum pot fi condamnați principalii figuranți care au fugit peste hotare, este sau nu posibilă recuperarea miliardului și ce rol are reforma justiției în acest proces? La aceste întrebări ne-a dat răspuns James Wasserstrom, copreședinte al Comitetul Consultativ Independent Anticorupție (CCIA) de la Chișinău, care, recent, a prezentat raportul „Republica Offshore”: analiza factorilor, care au contribuit la frauda sistemică și spălarea de bani în sectorul financiar-bancar și de asigurări din Republica Moldova”.

DW: Care sunt concluziile raportului pe care l-ați prezentat recent la Chișinău?

James Wasserstrom: Raportul se axează pe perioada anilor 1990 - 2014 și vine să demonstreze că Republica Moldova a fost victima unor politicieni foarte avari, care nu se gândeau la interesele țării. De asemenea, documentul arată că unii judecători nu au făcut justiție sau nu chiar echitabilă, că unii procurori nu făceau urmărire penală. Este vorba și de autoritățile de reglementare, care erau foarte corupte și ineficiente, dar și de instituțiile anti-corupție, care au eșuat în totalitate în a-și îndeplini funcțiile. La fel, am analizat dacă sistemele de protecție a sistemului financiar-bancar și de asigurări sunt eficiente, pentru a nu permite ca astfel de fraude să se mai întâmple odată. Noi am observat un anumit nivel de îmbunătățire, însă nu suficient de mare.

Prima parte a raportului conține recomandări, care vizează responsabilitățile diferitor instituții de profil. A doua parte a activităților noastre, presupune monitorizarea instituțiilor relevante, specificate în raport, pentru ca, în primul rând, să ne asigurăm că ele înțeleg care sunt recomandările și, în al doilea rând, să avem o înțelegere privind modul și termenii de implementare. De asemenea, noi vom monitoriza dacă aceste recomandări sunt implementate și dacă soluționează într-o măsură eficientă problemele trasate.

De ce niciun figurant pe cazul fraudei bancare, în afară de ex-premierul Filat, nu și-a ispășit încă pedeapsa și nici banii nu sunt recuperați?

În raport, de fapt, noi am descris rolurile jucate de un număr mare de persoane, care au participat la această operațiune. Acolo figurează nu doar persoane foarte cunoscute, ci și participanții întregii rețele. De asemenea, vreau să menționez că noi nu suntem nici anchetatori și nici procurori, deci nu am făcut o urmărire penală, dar am dat niște recomandări pentru procurori, pe care ei ar putea să le preia și să continue să facă urmărirea penală.

În ceea ce privește persoanele aflate în jurisdicția Republicii Moldova lucrurile ar trebui să fie relativ simple. Deci, conform acestui raport noi vom urmări dacă acțiunile au fost întreprinse și ele au dat rezultatele scontate. Cel puțin, din discuțiile cu procurorii, am înțeles că ei vor continua să lucreze la acele recomandări. Referitor la persoanele aflate în afara jurisdicției Republicii Moldova, lucrurile ar putea fi puțin mai complicate. Cunoaștem trei cazuri de rezonanță, iar două persoane se află în jurisdicții necooperante. Ceea ce înseamnă că aici noi vom încuraja R. Moldova în continuare să pună presiuni și să insiste ca Interpol, chiar dacă în trecut au fost eșecuri, să emită anumite notificări roșii. De asemenea, eu aș sugera ca să fie implicate țări cu influență, prin intermediul cărora să se pună presiune și să fie urmărită extrădarea persoanelor în R. Moldova. De exemplu, în cazul figurantului aflat în Israelul, o altă opțiune ar fi ca instanța din Israel să examineze cauza, însă după legislația R. Moldova. Aceeași soluție ar putea fi aplicată și în cazul Turciei, dacă se reușește a convinge autoritățile acestui stat că situația nu este un caz politic, ci o cauză legală, penală, foarte clară. E posibil să vorbim de aplicarea aceluiași scenariu și pentru alte țări, cum ar fi Marea Britanie.

Nu ați dat numele acestor persoane, dar ați numit țările în care se află principalii figuranți ai fraudei bancare: Vlad Plahotniuc, Ilan Șor și Veaceslav Platon. Ați vorbit cum pot fi ei aduși în fața justiției, dar cum pot fi aduși banii dispăruți înapoi în țară?

Eu aș fi foarte pesimist în ceea ce ține de recuperarea bunurilor infracționale sau a acestor active. A trecut destul de mult timp de atunci. Unde se află acești bani se știe. Cei de la Serviciul de Informare și Securitate cunosc destul de bine unde sunt aceste active, dar, de obicei recuperarea bunurilor infracționale este destul de complicată dacă a trecut mai mult timp. Acești opt ani care au trecut pentru recuperarea activelor ar reprezenta cam 100 de ani și, în cele mai bune circumstanțe, o rată de recuperare de la 20 la 30% ar fi un succes foarte mare. Eu aș vrea ca oamenii să aibă niște așteptări realiste referitor la câți bani ar putea fi recuperați. Nu prea mulți, dar e mai bine așa decât chiar nimic. Aici nu putem vorbi despre miliarde, nici într-o valută.

Guvernul Republicii Moldova ar putea să caute acele persoane și ar putea să le aplice anumite sancțiuni, cum ar fi de exemplu în cazul Magnitsky. Aceasta nu ar garanta nici un fel de recuperare, deși e posibil de aplicat anumite sechestre pe bunuri și acestea ar fi niște penalizări, astfel încât ele să nu poată beneficia de pe urma acelor acțiuni de îmbogățire ilicită.

De peste 20 de ani vorbim despre importanța independenței justiției. Cu toate acestea nimic nu s-a întâmplat sau chiar s-a degradat și mai mult. Acum vorbim de o nouă reformă a sistemului, dar și aceasta bate pasul pe loc. Ce trebuie să facă Republica Moldova ca această reformă să devină realitate?

Sunt câteva chestiuni care trebuie menționate. În primul rând, vreau să spun că fiecare persoană are un șef. Când vorbim despre independență atunci trebuie să fie invers. Independență este atunci când nu ai pe nimeni deasupra ta. Astfel, în cazul judecătorilor aceștia ar putea fi monitorizați sau supravegheați de către Parlament, așa încât să se asigure integritatea acțiunilor acestora. Mă bucur foarte mult să vedem că în R. Moldova se pornește procesul de vetting și pre-vetting. Această procedură s-a dovedit a fi funcțională, noi am mai aplicat-o în Albania. Dar, e vorba despre o perioadă îndelungată, în care unii judecători pleacă și vin alții noi. Dacă facem abstracție de lipsa de capacitate în rândul judecătorilor, e vorba despre schimbarea generației de judecători, integritatea acesteia și un nou mediu în care ei să activeze. În momentul în care se schimbă judecătorii, speranța este că în acest nou grup vor activa conform regulilor impuse de cei vechi. În același timp, infractorii încep să utilizeze scheme mult mai complicate din punct de vedere financiar și economic. Deci, nu e vorba despre scheme care au fost făcute la copiator.

Pe lângă supravegherea de către Parlament, este necesară consolidarea capacităților profesionale, dezvoltarea diferitor instrumente de inteligență, precum și personalitatea, adică cât de rezistentă este persoana față de tentația de a se îmbogăți. Toate acestea ar putea să aducă un anumit grad de îmbunătățire, dar important este să nu permitem situației să alunece înapoi. Toate eforturile trebuie susținute, iar acest proces trebuie să fie izolat de influențele politice.

De asemenea, e vorba de ieșirea Republicii Moldova la un alt nivel. Odată ce țara și-a propus să adere la UE este foarte important ca acest interes public să fie monitorizat din afara țării. Interesul R. Moldova, inclusiv toate partidele, ar trebui să se comporte deja într-un alt mod decât cel anterior. Respectiv, cu cât mai multe instituții din afară vor monitoriza situația de aici, cu atât mai probabil va fi ca această bulă, izolată ermetic, să facă o fisură și să intre aer proaspăt.

Organizațiile internaționale au declarat că vor oferi suport Republicii Moldova în rezolvarea problemelor sistemice din țară. Poate ar fi cazul să aducem aici procurori europeni sau străini?

Răspunsul scurt ar fi da. Dar, aici mai degrabă nu e vorba de înlocuirea procurorilor cu cei din UE, ci mai de aducerea lor ca să lucreze cot la cot cu cei de pe loc, din R. Moldova. Eu sunt convins că există procurori foarte buni, care au fost împiedicați de conducerea de atunci să își exercite funcțiile.

Simion Ciochină
Simion Ciochină Simion Ciochină este un jurnalist născut în Republica Moldova. Este corespondent DW din 2015.