Evenimente multe, schimbări puţine

Ce are mass media de făcut spre a nu-şi pierde ponderea socială şi politică l-a întrebat pe renumitul savant american Noam Chomsky, prezent la Global Media Forum la Bonn, organizat de Deutsche Welle, o tînără participantă. Răspunsul lingvistului, reputat pentru convingerile sale de stînga dar mai mult încă pentru curajul de a-şi articula cu francheţe opiniile, a fost următorul: mediile trebuie să spună adevărul despre lucrurile importante.

Afirmaţia, citată în cuprinsul unui articol apărut în FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, sub titlul Formula statului mondial este plutocraţia, opinie aparţinîndu-i tot lui Chomsky, ar implica un alt trist adevăr, nerostit, şi anume că mass media nu spune întotdeauna adevărul despre lucrurile cu adevărat importante. Or, se întreabă octogenarul om de ştiinţă şi activist politic, cum vom trăi de acum înainte dacă nimeni nu mai este deranjat de supravegherea generală? Tinerii cel puţin, nativi în mediul digital, în internet, nu par deloc deranjaţi de această absolută transparenţă sau supraveghere.

Numai că uneori adevărul însuşi este greu de aflat.Bunăoară cine se ascunde în spatele rebelilor din Siria care luptă împotriva lui Assad? Din pricina acestei nedumeriri, a faptului că este greu de aflat cine este victimă şi cine este făptaş, din pricina faptului că Rusia nu este încă dispusă să renunţe la dictatorul sirian, sprijinindu-l în continuare, mai marii lumii întruniţi la G8 nu au putut lua nici o decizie în privinţa curmării măcelului, informează tot FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG.

De altă părere este DIE WELT, care a întrevăzut o evoluţie la G8, unde a fost adusă în discuţie constituirea unui guvern provizoriu sirian. Dacă şi Assad va face parte din acest „executiv” rămîne un mister deşi este la mintea cocoşului că în cazul că da, opoziţia va refuza să intre într-o astfel de formaţiune, deduce ziarul citat.

Un progres ar fi şi acceptarea de către Putin a propunerii făcute de Obama vizînd investigarea de către ONU a presupusei utilizări a armelor chimice, din ordinul regimului lui Assad. Minimele consensuri la care G8 a ajuns, fără a putea stopa războiul din Siria, fac posibilă pe mai departe înarmarea unei regiuni care per se, este deja un butoi cu pulbere, observă NÜRNBERGER NACHRICHTEN.

Intre timp, mass media germană şi-a întors privirile spre Obama, sosit la Berlin marţi seara, vizita preşedintelui american fiind în cel mai înalt grad simbolică: actualul şef al Casei Albe îşi va rosti la Poarta Brandenburg alocuţiunea la 50 de ani de cînd John F. Kennedy a făcut legendara mărturisire „Ich bin ein Berliner”, aminteşte SÜDDEUTSCHE ZEITUNG. Totuşi, oricît de surîzători vor fi Angela Merkel şi Barack Obama în faţa camerelor de luat vederi, adevărul este că prietenia americano-germană nu mai este intactă, relevă NEUE OSNABRÜCKER ZEITUNG: Germanii sunt decepţionaţi de prestaţiile lui Obama, sunt iritaţi de aroganţa cu care americanii au invadat Irakul, seria de asasinate executate la ordinele statului joacă şi ele un rol,la care se mai adaugă şi încălcarea notorie a drepturilor omului în propriul stat şi în lume.

Aşa stînd lucrurile, cine îşi pune mari speranţe în actuala vizită la Berlin a preşedintelui Obama, nu poate fi decît deziluzionat, conchide RHEIN-NECKAR-ZEITUNG.

Trucuri procedurale, ordonanţe de urgenţă, minciuni, campanii de denigrare, ameninţări la adresa magistraţilor nesupuşi ai Curţii Constituţionale, şi la nevoie, dacă toate acestea nu au slujit la nimic, încălcarea legii, acestea sunt armele cu care coaliţia USL condusă de Ponta, s-a instalat la putere. Mandatul premierului român a început cu un scandal, dar de atunci încoace, el a mai învăţat cîte ceva, află cititorul german din paginile săptămînalului FRANKFURTER ALLGEMEINE SONNTAGSZEITUNG.

Mai află din ampla analiză a aşa zisei „evoluţii” a liderului de la Bucureşti că deşi din iulie trecut şi pînă azi, în România s-au întîmplat multe, de schimbat s-a schimbat foarte puţin. Măcar a scandal nu mai miroase cînd Ponta se preumblă azi prin capitalele europene. El adună puncte, aşa cum s-a întîmplat săptămîna trecută la Berlin, mărturisind că şi-a învăţat lecţia, că a înţeles ce prejudicii i-au fost aduse ţării, admiţînd cu o curajoasă francheţe că războiul dintre guvernul său şi preşedintele Băsescu a fost purtat cu tot felul de arme. Autorul analizei trece în revistă „isprăvile” lui Ponta, inclusiv capitolul plagiatului, menţionînd că premierul român se consideră un exponent al noii generaţii de politicieni. Nu scapă observatorului nici cîteva trăsături de caracter ale şefului executivului de la Bucureşti: versatilitatea, abilitatea tactică, capacitatea de a fi insensibil la critici, de a surîde prietenos la auzul lor, ignorîndu-le iar atunci cînd i se atrage atenţia că nu a spus tot adevărul, de a surîde şmecheros, ca şi cum ar vrea să spună că încercarea poate fi totuşi făcută. Cînd însă minciuna iese la suprafaţă, acceptă şi el cu plăcere ceea ce interlocutorul său ştia demult. În încheiere se menţionează că actualmente Ponta intenţionează schimbări constituţionale care să consolideze poziţia…premierului.

De ce după vizita efectuată la Berlin, întors acasă, Ponta a făcut presiuni asupra directorului ICR Andrei Marga, de a-şi da demisia la doar nouă luni de la scandaloasa instalare a sa de către USL, explică DER STANDARD. Cotidianul austriac semnalează şi cîteva din gafele de pomină ale ex directorului ICR, Marga, între care penibila poveste cu caloriferul, inventat pasămite de români dar şi trecutul securist al celui care tot în timpul guvernului USL-ist, deţinuse tot pentru foarte scurtă vreme, funcţia de ministru de externe.