1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Evaziune fiscală: cazul Hoeneß și autodenunțurile

Ovidiu Suciu15 ianuarie 2014

Procesul de evaziune fiscală împotriva președintelui lui Bayern München ar putea duce și în 2014 la un număr mai mare de autodenunțuri. Procedura este de regulă benefică pentru cei care-și recunosc datoria la fisc.

https://p.dw.com/p/1AqMx
Imagine: Fotolia/m.schuckart

2014 este un an important pentru Uli Hoeneß. Președintele lui FC Bayern München va trebui să răspundă din 10 martie acuzațiilor de evaziune, în fața tribunalului din München, în șapte dosare, după cum relatează cotidianul de mare tiraj Bild. Bărbatul de 62 de ani s-a autodenunțat în ianuarie 2013 iar în iulie Procuratura din München a depus plângere împotriva sa.

Instanța care va judeca cazul a refuzat să dea detalii despre capetele de acuzare, o purtătoare de cuvânt declarând reporterilor DW că acestea vor fi făcute publice abia la debutul procesului, nu anterior. Nici clubul Bayern München nu a dorit să comenteze pe această temă.

Biroul avocatului lui Hoeneß, Hanns Feigen, a transmis de asemenea că nu se va referi public asupra cazului. Feigen l-a reprezentat în 2008 și pe fostul șef al Poștei germane Klaus Zumwinkel, care a recunoscut că a ascuns de fisc un milion de euro. El a primit atunci doi ani de închisoare cu suspendare.

Scapi de pedeapsă prin autodenunț

Uli Hoeneß ar fi avut un cont secret la o bancă elvețiană, prin care ar fi ascuns de fiscul german 3,2 milioane de euro. Autodenunțul ar fi trebuit să-l scutească pe Hoeneß de un proces, dar procurorii au considerat că acesta nu a fost cinstit nici în declarația de autodenunțare, suma pentru care nu a plătit impozite fiind mai mare.

Uli Hoeness
Uli HoenessImagine: Getty Images

"Cazul Uli Hoeneß poate da impresia că persoanele care se autodenunță la fisc nu scapă de proces", a declarat pentru DW consilierul fiscal Matthias Berg. "În mod normal, autodenunțul este o cale de evitare a unei pedepse penale."

Cine precizează exact câți bani a ascuns de fisc, scapă de pedepsele privative de libertate, dar nu și de orice fel de condamnare penală. "Taxele trebuie plătite, la fel și dobânzile percepute pentru întârzierea plăților", mai spune consilierul amintit. Potrivit acestuia, dobânzile s-ar ridica la 6% pe an. Prin urmare, atunci când suma ascunsă de fisc este foarte mare, la plata impozitelor după autodenunț se mai adaugă cam 5% din valoarea totală datorată.

Acord fiscal eșuat cu Elveția

Firma consilierului Berg din Karlsruhe spune că, după anunțul privind cazul Hoeneß, în aprilie 2013, nu s-a înregistrat un val de autodenunțuri. Berg crede că numeroase autodenunțuri au fost provocate mai degrabă de eșecul negocierilor dintre Germania și Elveția de încheiere a unui acord fiscal bilateral.

Acordul prevedea o impozitare unică a banilor negri germani din conturile bancare elvețiene, care urma să fie plăîtită de băncile din Țara Cantoanelor. Evazioniștii nu ar mai fi fost ulterior urmăriți de fiscul german. Criticii acordului au acuzat penalizările scăzute prevăzute pentru cei care au înșelat autoritățile germane.

Ministrul de Finanțe al landului Renania de Nord-Vestfalia, Norbert Walter-Borjans, a fost scandalizat și de faptul că acordul negociat în 2012 ar fi urmat să intre în vigoare abia din 2013. Până atunci, a motivat el, evazioniștii germani cu conturi ascunse în Elveția ar fi putut să-și transfere banii în alte țări. Acordul fiscal a fost prin urmare respins în Bundesrat de landurile guvernate de social-democrați și ecologiști.

Norbert Walter-Borjans, ministrul de Finanțe al landului NRW
Norbert Walter-Borjans, ministrul de Finanțe al landului NRWImagine: dapd

2013 - anul autodenunțurilor

Potrivit autorităților germane, în 2013 au existat peste 24.000 de autodenunțuri la nivel federal. În 2012 se prezentaseră fiscului de bunăvoie doar 8100 de evazioniști. Cele mai multe autodenunțuri s-au înregistrat în landul Baden-Württemberg - 6200. Trendul a fost însă valabil în toate landurile germane anul trecut.

Karoline Linnert, senatoare financiară în legislativul din Bremen, crede că boom-ul autodenunțurilor a fost provocat de mai mulți factori: eșuarea acordului cu Elveția, mediatizarea intensă a cazului președintelui lui Bayern München, precum și presiunile exercitate de băncile elvețiene asupra clienților germani, cărora le-au cerut să-și rezolve problemele cu fiscul german.

Procesul lui Uli Hoeneß îi va determina probabil și în 2014 pe mulți evzioniști să se autodenunțe. Procesul prevede patru termene de judecată, la finalul cărora se va ști dacă fostul fotbalist și actualul manager va primi o penalizare financiară, o pedeapsă de închisoare cu suspendare sau, în cel mai rău caz pentru el, dacă va trebui să urmărească dintr-o celulă meciurile echipei sale.