Europenii vor să salveze Schengen

Olandezii care, în prezent, deţin preşedinţia semestrială a Uniunii Europene sunt un popor de navigatori. Miniştrii de Interne se întâlnesc în Muzeul Marinei din portul Amsterdam. În zorii zilei sunt transportaţi cu vaporașul de la hotel la reuniune. Voit sau nu, planurile organizatorilor se potrivesc mânuşă subiectului abordat în Olanda: europenii dezbat posibilitatea unei paze de coastă comune ce ar trebui să asigure, cândva, frontiera marină dintre Turcia şi Grecia. Preşedinţia olandeză a Uniunii Europene intenţionează să înainteze un proiect de lege în acest sens, până în luna iunie.

Desigur, şi organizaţia pentru apărarea drepturilor omului "Amnesty International" s-a adaptat caracterului "marin" al actualei reuniuni protestând, la începutul săptămânii în următoarea manieră: o ambarcaţiune supraîncărcată cu manechine, simbolizând refugiaţii, a plutit uşor prin faţa clădirii proaspăt văruite în care a avut loc reuniunea. Ambarcaţiunea "Amnesty" a fost acompaniată, la distanţă regulamentară, de un vas al Poliţiei de dimensiune dublă faţă de vaporaşul protestatarilor. Cel puţin în portul Amsterdam, asigurarea securităţii funcţionează.

"Grecia este solicitată"

Ministrul austriac de resort, doamna Johanna Mikl-Leitner, este de părere că Grecia ar trebui să asigure mai bine graniţa exterioară a Uniunii Europene. "Imposibilitatea unei stricte securităţi la frontiera eleno-turcă e un mit", a afirmat Mikl-Leitner.

Grecii dispun de o flotă marină uriaşă care ar trebui folosită la capacitate sporită pentru a coordona un comando civil european. "E timpul să spunem lucrurilor pe nume! Grecia este solicitată să facă tot ce-i stă în putere", a adăugat ministrul austriac al Afacerilor Interne.

Refuzul Greciei de a colabora la consolidarea securităţii frontierelor ar trebui să atragă după sine excluderea temporară a ţării din zona Schengen, consideră reprezentanta Austriei. "Dacă graniţele exterioare nu vor fi apărate atunci acestea ar trebui mutate către interiorul spaţiului Schengen", cere Johanna Mikl-Leitner. O propunere venită, cu multă vreme în urmă, din partea Olandei se potriveşte acestei solicitări: înfiinţarea unei mini-zone Schengen fără controale interne din care să facă parte numai ţările central-europene fondatoare ale spaţiului.

"Frontex trebuie să facă mai mult"

Înaintea reuniunii informale de la Amsteram, ministrul elen al Afacerilor Interne, Nikos Kotzias, a aruncat pisica moartă în curtea celorlalte state europene şi a Agenţiei Frontex. Conform reprezentantului Atenei, misiunea Frontex în Grecia este formată din numai 15 ambarcaţiuni. Pentru securizarea graniţelor ar fi nevoie de aproximativ 100. În plus, susţine Kotzias, Grecia nu poate duce un "război" contra refugiaţilor, ci aceşti oameni trebuie salvaţi din bărcile şubrede în care se îndreaptă spre ţărmul european. În primele săptămâni ale acestui an în Grecia au sosit, prin Marea Mediterană, peste 35.000 de imigranţi.

Ministrul federal al Internelor, Thomas de Maizière, nu insistă asupra Greciei. De Maizière vede Uniunea Europeană ca pe un întreg şi abordează cu diplomaţie tema securităţii frontierelor: "Avem nevoie de o diminuare vizibilă şi durabilă a numărului de refugiaţi. O diminuare vizibilă chiar din perioada imediat următoare. Măsurile europene adoptate sunt potrivite numai că au venit cam târziu." Grecia ar trebui evaluată. În luna mai s-ar putea constata dacă ţara şi-a îndeplinit sau nu obligaţiile privind securizarea frontierelor extrerioare. Apoi celelalte ţări ale spaţiului Schengen ar putea consolida controalele la graniţele interioare, măsură ce ar putea fi menţinută până la doi ani de zile.

Controale vamale atâta timp cât e nevoie

Thomas de Maizière nu poate spune cât timp ar trebui menţinute controalele aleatorii introduse la graniţa cu Austria. "Verificările la frontiere au scopul lor. Perioada pe care se aplică contează mai puţin. Dorim ca lucrurile să funcţioneze şi trebuie să găsim calea cea mai bună pentru a reuşi", a afirmat ministrul federal al Internelor. În prezent, mai multe ţări europene au reintrodus controalele la graniţe. Germania permite numai accesul refugiaţilor care vor să depună cerere de azil în Republica Federală. Cei cu intenţia declarată de a ajunge în Suedia sau Danemarca sunt trimişi înapoi de unde au venit. Austria şi Slovenia procedează în mod asemănător.

De-a lungul "rutei balcanice" domneşte nesiguranţa. Nu numai refugiaţii sunt debusolaţi, ci şi politicienii care nu ştiu cum va evolua situaţia în următoarele săptămâni. Slovenia, de exemplu, propune extinderea misiunii Frontex şi în Macedonia pentru a asigura graniţa elenă.

"Timpul ne presează"

Incertitudini generează şi decizia Austriei de a impune o limită maximă a solicitanţilor de azil. Toate privirile se îndreaptă acum spre ministrul Thomas de Maizière întrucât Germania este singura ţară membră a Uniunii Europene care preia refugiaţi în număr mare.

"Am discutat acest aspect de o sută de ori. Lucrăm la soluţii europene. Dacă vor funcţiona, bine. Dacă nu, mai vedem...", a declarat reprezentantul guvernului de la Berlin în faţa jurnaliştilor prezenţi la Amsterdam.

"Schengen încă nu e în joc", este de părere comisarul european pentru refugiaţi Dimitris Avramopoulos care pledează, în continuare, pentru repartizarea solicitanţilor de azil conform criteriilor stabilite cu mai multă vreme în urmă. Însă aproape niciun stat membru, nu numai cele din estul Europei, nu se mobilizează. Până acum au fost distribuiţi doar 331 din cei 160.000 de refugiaţi aflaţi în Grecia şi Italia. Ministrul federal al Internelor, supus la presiuni masive în plan intern din cauza pierderii unei părţi a încrederii în soluţiile europene ale partidului său, insistă asupra poziţiei sale: "Dorim să păstrăm spaţiul Schengen. Vrem soluţii europene comune, dar timpul ne presează."

Deocamdată se constată o scădere a numărului de refugiaţi comparativ cu cel de luna trecută. Însă nu succesul politicii europene a dus la diminuarea acestuia, ci condiţiile meteo nefavorabile - subliniază ministrul de Maizière.