Europarlamentarii au votat interzicerea cianurilor în UE

Compania canadiană care speră să obţină aprobările necesare pentru începerea exploatării a cheltuit foarte mulţi bani în România, nu doar pentru cumpărarea de proprietăţi şi pregătirea propriu-zisă a exploatării, ci mai ales pentru aşa numitul PR: publicitate, lobby, campanii discrete de persuasiune şamd.

În 2009 mulţi ziarişti s-au plîns că redacţiile le interzic să mai prezinte aspectele negative ale proiectului minier de la Roşia Montană, deoarece încheiaseră contracte grase de publicitate, menite dimpotrivă să prezinte proiectul în culorile cele mai frumoase. De altfel CNA a şi dat amenzi pentru difuzarea unui spot publicitar considerat mincinos.

Investitorii de la Roşia Montana s-au arătat foarte darnici cu toţi aceia care ar fi acceptat să susţină proiectul minier, în ciuda dezavantajelor evidente şi care au fost pe larg şi amănunţit documentate. Academia Română, de exemplu, a elaborat un raport minuţios care pune în lumină dezastrul ecologic care s-ar putea produce, nu doar prin scurgerea accidentală a cianurilor cum s-a întîmplat acum 10 ani la Baia Mare, ci pur şi simplu prin excavarea de proporţii enorme şi distrugerea ecosistemelor.

Dar în pericol s-ar găsi şi galeriile miniere din epoca romană, vestigii unice în România şi nu în ultimul rînd aşezarea istorică Roşia Montana pe care investitorii vor să o înlocuiască cu un şir de case standardizate, după modelul sistematizărilor rurale din perioada comunistă.

Campania de persuasiune a companiei miniere a fost se pare destul de eficace, deoarece militanţii PDL s-au anagajat cu toate forţele în susţinerea proiectului. În cursul dezbaterilor care au avut loc în şedinţa plenară din aprilie a Parlamentului European aproape toţi deputaţii PDL (Marian Jean Marinescu, Cristian Preda, Elena Băsescu, Traian Ungureanu, Iosif Matula) s-au luptat ca să combată o propunere de rezoluţie privitoare la interzicerea cianurilor în minerit.

Iniţial au fost formulate 4 proiecte din partea diverselor grupuri politice (PPE, S&D, ALDE, GUE/NGL), care au fuzionat într-o propunere comună care a fost supusă votului în după-amiaza de miercuri 5 mai. Dintre iniţiatori au făcut parte şi deputaţii din România Daciana Sârbu (S&D)şi Renate Weber (ALDE), dar în favoarea proiectului s-au pronunţat şi Laszlo Tökes şi reprezentanţii UDMR ca şi Claudiu Ciprian Tănăsescu de la PRM.

Pe scurt rezoluţia „invită Comisia şi statele membre să nu susţină niciun proiect de minerit care implică utilizarea directă sau indirectă de tehnologii pe bază de cianuri în UE, până când se va aplica interdicţia generală, şi nici să nu susţină astfel de proiecte în ţări terţe"

Efectele asupra proiectului de la Roşia Montana nu vor fi imediate, e vorba în primul rând de un mesaj politic.

Opinia publică românească a urmărit însă subiectul mai curînd cu un sentiment de înfrîngere, deoarece a existat temerea că dacă cianurile nu vor fi interzise de la Bruxelles, atunci exploatarea de la Roşia Montana va fi pornită, în beneficiul unei minorităţi care va încasa comisioane grase.

Autor: Horaţiu Pepine/rcs
Redactor: Petre M. Iancu