Europa de Est după atentatele de la Bruxelles

Întâi s-au făcut auzite declaraţii de compasiune adresate poporului belgian. La Varşovia, Praga şi în alte capitale ale Europei Centrale şi de Est, responsabilii politici s-au declarat consternaţi în urma atentatelor. "Toate valorile pe care le considerăm o temelie pentru edificarea unei comunităţi încep să se transforme în ruine", a afirmat şefa executivului polonez, Beata Szydlo. Părea într-adevăr afectată dar a lăsat cumva impresia că nu şi-a spus încă ultimul cuvânt.

Şi într-adevăr, 24 de ore mai târziu, Szydlo a anunţat că nu vede în prezent posibilitatea ca "refugiaţii să sosească în Polonia". Totuşi, era prevăzut ca primii 100 de sirieni dintr-un total, pentru anul în curs, de 400, să sosească în ţară până la sfârşitul lunii martie. Guvernul precedent se angajase în 2015 să preia până la 11.500 de oameni. Noul guvern intenţiona să respecte acest angajament, dând şi Berlinului asigurări în acest sens.

Experţii consideră că noua poziţie a Varşoviei denotă o lipsă de solidaritate. "Fiind vorba de o cifră atât de modestă, 400 de refugiaţi într-un an, nimeni nu trebuie să se teamă de apariţia unor societăţi paralele", a afirmat Kai-Olaf Lang, expert în cadrul fundaţiei Ştiinţă şi Politică (SWP) din Berlin. El este încredinţat că atentatele de la Bruxelles sunt folosite de guvernul polonez ca pretext pentru respingerea refugiaţilor.

Europa de Est gândeşte altfel

Polonia nu constituie o excepţie fiindcă "est-europenii cred că atentatele de la Bruxelles confirmă teza existenţei unei legături între sosirea refugiaţilor şi ameninţarea teroristă", a subliniat Lang. Reacţiile tuturor statelor membre ale Grupului Vişegrad şi nu numai confirmă această afirmaţie.

La Budapesta, ministrul de Externe, Peter Szijjarto, a comunicat prin intermediul agenţiei naţionale de presă că pericolul terorist a crescut din cauza imigraţiei ilegale necontrolate. În plus, într-o declaraţie oficială a grupului parlamentar al partidului de guvernământ FIDESZ se arată că "Europa plăteşte acum pentru politica sa cu viaţa cetăţenilor săi".

Astfel de afirmaţii "sunt menite pe de-o parte să provoace în plan intern şi pe de alta constituie un semnal în direcţia Berlin şi Bruxelles", afirmă Jakob Wöllenstein, membru al fundaţiei Konrad Adenauer (KAS) din Berlin. Sentimentul guvernelor că au avut dreptate nu este neîntemeiat mai ales în Ungaria, susţine expertul. "Ţara a atras atenţia de la început asupra politicii de securitate în dezbaterea provocată de sosirea refugiaţilor şi acum îşi simte confirmate avertismentele", a subliniat expertul. Dar guvernele regiunii fac abstracţie de inexistenţa unei legături între refugiaţi şi atentatele din Bruxelles, de vreme ce atentatorii sunt născuţi în Belgia.

Nici în Cehia, Slovacia şi Bulgaria nu se face prea mare deosebire între refugiaţi şi terorişti. Premierul bulgar, Boiko Borisov, a afirmat în urma atentatelor: " Este imposibilă integrarea teroriştilor". Nu este "onest ca Europa să plătească miliarde pentru aceşti oameni care apoi ne lovesc direct în inimă", a adăugat el. Recţia vehementă a lui Borisov s-ar putea explica prin experienţele Bulgariei cu terorismul islamist. În vara anului 2014, un atentator sinucigaş din Liban s-a aruncat în aer în incinta aeroporului din Burgas lângă un autocar cu turişti israelieni. Atacul s-a soldat cu şapte morţi şi mai bine de 30 de răniţi.

Semnale în plan intern

Şi din cauza acestei traume, Sofia, care altminteri depune eforturi pentru a fi primită în spaţiul Schengen, a introdus controale totale la frontiere. Alte ţări din regiune nu au trecut prin astfel de experienţe şi numărul refugiaţilor ajunşi acolo este foarte redus. Cu toate acestea, au fost introduse şi acolo de urgenţă numeroase măsuri de securitate. În Ungaria şi Cehia a fost introdusă o stare de alarmă sporită. La Praga poliţia este prezentă în număr mare pe străzi iar pentru paza centralelor nucleare de la Templin şi Dukovany a fost mobilizată şi armata. În Polonia, România şi Slovacia s-a putut constata, în decurs de numai câteva ore după atentatele de la Bruxelles, o mai mare prezenţă a poliţiştilor pe străzi, dar mai ales în aeroporturi, gări, în metrou şi în apropierea reprezentanţelor diplomatice.

Prin aceste măsuri, guvernele din Europa Centrală şi de Est vor cu precădere să transmită un semnal spre interior. Acela că statul este preocupat de siguranţa cetăţenilor. "Mulţi sunt de părere în regiune că problemele pot fi soluţionate la nivel naţional, deşi nu este realist", afirmă Wöllenstein, "fiindcă aceste teme privesc atât politica internă cât şi cea externă".

O Europă, două lumi

"Reacţiile est-europenilor rezultă din două convingeri contrare aflate în circulaţie în Europa", afirmă Kai-Olaf Lang. "Occidentalii vor să-şi menţină societatea deschisă şi refuză să adopte, siliţi de terorişti, măsuri de securitate prea severe. În acest scop sunt dispuşi să-şi asume anumite riscuri de securitate", susţine el. În Europa de Est, se face totul pentru a nu se ajunge într-o situaţie similară. Iar guvernele sunt convinse de justeţea poziţiei lor, cu atât mai mult cu cât ştiu că se bucură de asentimentul cetăţenilor", a explicat expertul.

Premierul slovac, Robert Fico, reconfirmat în funcţie după recentele alegeri, un adversar al imigranţilor musulmani, intenţionează să amplifice curând dezbaterea prilejuită de sosirea refugiaţilor. El va beneficia de un instrument foarte puternic fiindcă Slovacia preia începând din iunie 2016 preşedinţia prin rotaţie a Consiliului European.