Europa amână decizia privindu-i pe refugiaţi

Cotele obligatorii pentru distribuirea refugiaţilor nu sunt acceptate de majoritatea statelor UE. Cei 28 de miniştri de Interne nu au putut conveni în cadrul reuniunii de criză, desfăşurată luni la Bruxelles, decât distribuirea, în principiu, între statele membre, a unui total de 160.000 de refugiaţi, a declarat la încheierea lucrărilor ministrul german de resort, creştin-democratul Thomas de Maiziere. Cotele obligatorii, aşa cum au fost ele propuse de Comisia Europeană, nu întrunesc majoritatea, a mai adăugat responsabilul de la Berlin. Opoziţie au manifestat cu precădere ţările din Europa Centrală şi de Est, precum şi Ţările Baltice. În consecinţă, miniştrii au amânat luarea unei decizii pentru data de 8 octombrie, când se întâlnesc din nou.

"Am reuşit astăzi să obţinem o aprobare politică pentru distribuirea a 160.000 de refugiaţi, dar încă nu am obţinut stabilirea cotelor şi a procedurilor în amânunt", a declarat de Maiziere. Redistribuirea solicitanţilor de azil este menită să despovăreze Ungaria, Grecia şi Italia. Liderul grupului liberal din Parlamentul European, Guy Verhofstadt, a declarat, potrivit agenţiei DPA, că a devenit necesară o reuniune extraordinară a şefilor de stat şi de guvern europeni, câtă vreme a ajuns să fie periclitat întreg sistemul Schengen privind libertatea de călătorie în interiorul UE. Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, ameninţase deja cu o asemenea măsură în cazul în care nu se vor obţine progrese pe această temă.

Statele din Europa Centrală şi de Est, împreună cu Ţările Baltice, şi-au reiterat opoziţia faţă de propunerile Comsiei de la Bruxelles. "Considerăm că aceste cote nu sunt soluţia potrivită", a declarat ministrul slovac de Interne, Robert Kalinak. În opinia sa trebuie mai degrabă asigurată rămânerea refugiaţilor din Siria în taberele existente în Turcia, Liban sau Iordania. Pe lângă Ungaria, împotriva cotelor obligatorii de distribuire, aşa cum sunt ele propuse de Comisie, mai sunt Polonia, România, Cehia şi Slovacia. De Maiziere a făcut, împreună cu omologul său francez, Bernard Cazeneuve, presiuni asupra statelor care s-au declarat împotrivă. De altfel, cei doi oficiali au apărut împreună în faţa presei la capătul reuniunii.

La rândul ei, titulara Ministerului austriac de Interne, Johanna Mikl-Leitner, a subliniat că Germania este co-responsabilă pentru amploarea pe care a luat-o criza refugiaţilor. După ce mediile internaţionale au informat că guvernul german a suspendat pentru sirieni regulamentul Dublin, "mii de oameni au pornit la drum fiindcă s-au trezit mari speranţe", a declarat responsabila conservatoare. Referitor la reintroducerea controalelor de frontieră în Germania, Mikl-Leitner a precizat: "Ne aşteptam cândva la o reacţie din partea Germaniei. Tuturor ne-a fost clar că nu se poate continua aşa".

De Maiziere a afirmat în context că reinstituirea controalelor de frontieră este şi un mijloc de presiune la adresa altor state ale UE. "Am demonstrat că Germania nu este dispusă să poarte singură povara printr-o redistribuire de facto", a declarat el.

În opinia ministrului luxemburghez de Externe, Jean Asselborn, Europa se va cufunda în haos dacă numeroase ţări vor urma exemplul Germaniei şi vor reinstitui controale la frontiere. "Va fi un efect al dominoului şi vom putea da uitării Acordul Schengen", a avertizat Asselborn.

Preşedinta Confederaţiei Elveţiene, Simonetta Sommaruga, a regretat că propunerea Comisiei Europene vizând un mecanism durabil de distribuire "nici nu a devenit, aparent, o temă de discuţii". Responsabila consideră că acest mecanism este indispensabil pentru obţinerea unor progrese în domeniu.

Sistemul de distribuire fusese propus din nou de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în cursul săptămânii trecute. Mecanismul prevede în esenţă posibilitatea ca refugiaţii să fie redistribuiţi către alte ţări ale UE în cazul în care o ţară anume este luată cu asalt de aceştia.

În răstimp, Ungaria a închis unul din principalele puncte de trecere utilizate de refugiaţi pentru a pătrunde pe teritoriul acestei ţări, venind dinspre Serbia, la câteva ore după intrarea în vigoare a noilor legi privind violarea frontierei de stat. Refugiaţii, preponderent sirieni, au fost redirecţionaţi de poliţişti către un punct oficial de trecere a frontierei aflat la un kilometru depărtare. Unora dintre ei li s-a permis apoi intrarea în ţară, în grupuri mici, pentru a-şi depune cererile de azil.

Premierul ungar Viktor Orban a avertizat însă că numeroase cereri vor fi respinse după intrarea în vigoare, luni la miezul nopţii, a noilor legi privind migraţia, adoptate în regim de urgenţă de Parlament cu zece zile în urmă. Noua legislaţie prevede inclusiv pedepse cu închisoarea pentru refugiaţii care pătrund ilegal în ţară.