Este Francois Fillon candidatul preferat al lui Putin?

Nu chiar sărbătoare, dar totuși bucurie palpabilă: alegerea coservatorului Francois Fillon pentru scrutinul prezidențial din Franța a avut ecouri pozitive în Rusia. Agenția de presă Ria Novosti l-a descris ca fiind ”cel mai pro-rus candidat”. Chiar și Novaia Gazeta, publicație critică la adresa Kremlinului, a scris că ”Putin nu putea avea un candidat mai apropiat” în Franța. Dimitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a luat distanţă, spunând că Rusia nu se amestecă în problemele interne ale altor țări, cum ar fi alegerile. 

Deja de la primul tur de scrutin, din urmă cu o săptămână, Fillon a câștigat surprinzător majoritatea voturilor, în defavoarea fostului său șef și președinte, Nicolas Sarkozy. La preliminarele de duminică a câștigat în fața lui Allain Juppé, devenind candidatul Republicanilor la prezidențialele ce vor avea loc în aprilie 2017. 

Criticii sancțiunilor UE

Politica față de Rusia nu a avut neapărat o legătură cu victoria lui Fillon la alegerile preliminare, deși mass media evidențiază acest aspect. În timp ce Juppé s-a declarat în favoarea unui ton mai dur față de Rusia, Fillon a mers pe varianta colaborării și implicării Rusiei în rezolvarea problemelor globale. Rusia nu reprezintă un pericol, a declarat chiar într-un interviu. Tot Fillon este de părere că politica actualului președinte, Francois Hollande, cu privire la Rusia este absurdă. Iar sancțiunile impuse de UE au eșuat. 

În primăvară, Fillon a fost unul dintre deputații care au cerut ridicarea sancțiunilor printr-o rezoluție. În timpul dezbaterii electorale televizate, Fillon nu a afirmat direct că ar recunoaște Crimeea ca făcând parte din Rusia în urma anexării, dar a menționat faptul că ”independența Kosovo a fost controversată”. Fillon l-a descris pe președintele rus ca fiind ”un partener dificil de dialog”, cu care însă a avut colaborări constructive.  

Relații economice

Experții îl descriu pe Fillon ca ”apropiat Rusiei”, punând legătura sa strânsă cu Putin pe seama perioadei în care era premier, respectiv între 2007 și 2012, când călătorea des la Moscova și îl întâmpina pe Putin la Paris. O perioadă, în care s-au intensificat relațiile economice între Franța și Rusia. 

Fillon a fost în 2011 în Germania, la inaugurarea conductei de gaz North Stream, un proiect în care este implicat și concernul francez Engie. Înainte de summit-ul NATO din 2008, Fillon s-a exprimat împotriva integrării Georgiei și a Ucrainei în Alianța Nord-Atlantică, pentru a nu deranja Rusia. După războiul ruso-georgian, a pledat pentru un dialog cu Rusia, menționând totuși că Moscova a avut în Caucaz un comportament ”poate oarecum brutal”.  

Apreciere specială pentru Putin

Fillon și-a păstrat contactele cu Moscova și după mandatul de premier. În 2013, Fillon a fost unul dintre invitații de onoare ai occidentului la ”Clubul Valdai”, o conferință anuală a experților, la care participă și președintele Rusiei.  

Putin și Fillon au aproape aceeași vârstă, președintele rus fiind cu doi ani mai mare. Ronja Kempin, expertă în politica franceză la Fundația germană Știință și Politică (SWP), are câteva exemple relevante pentru relația dintre cei doi: ”Francois Fillon se adresează cu ”dragă Vladimir”, ceea ce se întâmplă extrem de rar în politica franceză de zi cu zi”, a declarat aceasta pentru DW. În plus, Putin i-a trimis lui Fillon un vin vechi din 1931, la moartea mamei sale. În urmă cu câteva zile, Putin a declarat că are cu ”Francois” relații personale, foarte bune. 

Recunoașterea anexării Crimeei?

Thomas Gomart, expert în probleme rusești și directorul Institutului Francez pentru Relații Internaționale (IFRI) din Paris, e de părere că mass media supraestimează legăturile strânse ale lui Fillon cu Rusia. ”Da, există o aplecare către Rusia, dar aceasta nu înseamnă că este pro-Putin”, a declarat Gomart într-un interviu DW. Fillon a fost și critic la adresa Rusiei, menționează expertul. Politologl amintește și că Franța, în 2011, în timpul mandatului de premier al lui Fillon, a intervenit în Libia. Putin nu este nici acum de acord cu acest lucru.  

Experții se pare că nu pot preconiza dacă Fillon va fi pentru ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei sau dacă va recunoaște anexarea Crimeei. Ronja Kempin spune că e posibil ca aceasta să fie poziția Franței, dar nu e sigur. Thomas Gomart se îndoiește de un astfel de scenariu. O ridicare a sancțiunilor numai dintr-o parte ar însemna o palmă dată ideii europene. Iar recunoașterea anexării Crimeei ar contraveni rezoluției Adunării Generale a Națiunilor Unite. ”Mi se pare puțin probabil”, a adăugat expertul. 

Rolul cheie al Berlinului

Directorul IFRI e de părere că multe vor depinde de atitudinea noului președinte american, Donald Trump. Dar și mai importantă, după părerea acestuia, va fi poziția Berlinului. ”Franța nu își poate permite să ducă o politică așa-zis rusofilă, fără să țină seama de părerea Berlinului”, spune Gomart. ”Dacă Fillon dorește să-și pună în aplicare programul economic, o poate face numai în condițiile unor relații bune cu Berlinul”. Din acest punct de vedere, alegerile din Bundestag, din toamna anului 2017, vor juca un rol cheie, adaugă Gomart.

Autor: Roman Goncharenko