Emmanuel Macron solicită reformarea de urgenţă a UE

De la discursul suţinut la Universitatea Sorbona din Paris cu o jumătate de an în urmă, prilej cu care Emmanuel Macron şi-a prezentat viziunile sale privind viitorul UE, nu s-a prea întâmplat mare lucru. Astăzi, în faţa Parlamentului European, preşedintele Franţei a pledat încă odată insistent pentru susţinerea propunerilor sale de reformare a Uniunii Europene. 

Din partea UE, Macron aşteaptă mai multă suveranitate, capacitate de acţiune şi promovarea fără echivoc a demcoraţiei.  

"Fascinaţia pentru ceea ce nu e liberal"

Există ameninţarea "unui fel de război civil" şi "fascinaţia pentru ceea ce nu este liberal", a spus Macron, fără îndoială cu privire la conflictele UE cu ţări precum Polonia şi Ungaria privind respectarea principiilor democraţiei şi ale statului de drept. Abandonarea acestor valori, a avertizat preşedintele Franţei, ar fi "cea mai gravă eroare" pe care Europa ar putea-o face.

În ultimele decenii, edificiul european s-a dovedit bun şi, ca atare, cu atât mai mult, el trebuie apărat în faţa atacurilor populiştilor de dreapta şi a regimurilor autoritare, a explicat Macron, adăugând: "Democraţia europeană este, în contextul lumii tensionate în care trăim, atuul nostru". "Eu nu aş vrea să aparţin unei generaţii de somnambuli", ci uneia "ferm decisă să-şi apere democraţia", a mai spus şeful Palatului Elysée. Şi mai pe înţelesul tuturor, Macron a subliniat că nu "democraţia autoritară" trebuie să fie miza, ci "autoritatea democraţiei". 

Sprijin direct pentru cei care acceptă refugiaţi

Macron a mai arătat că trebuie găsită o soluţie şi în ceea ce priveşte "dezbaterile otrăvite" pe tema modificării dreptului la azil şi a repartizării refugiaţilor la nivelul UE. Şeful statului francez sprijină propunerea Berlinului de a onora cu bani suplimentari din fonduri UE oraşele şi regiunile care preiau refugiaţi. Astfel, Macron susţine ideea creării unui "program european de sprijin direct al administraţiilor locale, care îi preiau şi integrează pe refugiaţi". Guvernul german propusese ca acceptarea refugiaţilor să devină un criteriu pentru acordarea de fonduri UE. O astfel de măsură ar avea consecinţe negative pentru unele ţări esteuropene, care au profitat substanţial de pe urma ajutoarelor structurale, dar care refuză strict primirea refugiaţilor - în speţă Polonia şi Ungaria. 

În pofida scepticismului manifestat de Berlin

Preşedintele Franţei pledează în continuare pentru un buget propriu al zonei euro, propunere privită cu mult scepticism în Germania. Încă înaintea alegerilor europene de anul viitor ar trebui stabilit un plan privind reformarea, pas cu pas, a uniunii economice şi monetare. "Până la sfârşitul perioadei legislative din 2019 trebuie să avem rezultate vizibile", a mai subliniat Macron la Strasbourg. Important mai este, a spus el, să fie definitivată uniunea bancară şi "capacitatea bugetară, care asigură stabilitatea şi convergenţa în zona euro". 

Preşedintele Comisiei UE, Jean-Claude Juncker, s-a arătat impresionat de discursul lui Macron, rostit în faţa Parlamentului European. El a avertizat, însă, să nu se piardă din vedere faptul că Europa nu este doar un "edificiu germano-francez". UE este o comunitate cu 28 de state membre, a amintit Juncker. 

Justificarea atacurilor occidentale din Siria 

Preşedintele Franţei s-a referit în discursul său şi la bombardamentele americano-britanico-franceze asupra Siriei. Statele occidentale au "apărat onoarea comunităţii internaţionale", a afirmat Macron, subliniind că regimul de la Damasc a recurs la arme chimice împotriva propriului popor - şi a femeilor şi copiilor. "Aşa ceva nu putem tolera" a atras el atenţia. Franţa şi aliaţii săi nu liderului de la Damasc i-au declarat război, ci teroriştilor. Assad, însă, "luptă împotriva propriului popor", a mai spus Emmanuel Macron. Franţa îşi va continua activitatea umanitară în Siria şi în acest scop, şeful statului francez intenţionează să pună la dispoziţie suma de 50 de milioane de euro sub formă de ajutor de urgenţă. 

maw/afp, rtr, dpa, APE