"Controalele externe înseamnă libertate în interior"

DW: Ca reacţie la atentatele de la Paris din noiembrie 2015, la frontierele externe ale spaţiului Schengen au intrat în vigoare controale mai severe. Inclusiv pentru cetăţeni ai UE. Au devenit ei cu toţii suspecţi?

Elmar Brok: Nu, dar cred că este corect să ne protejăm frontierele externe pe fundalul ameninţării teroriste. Aceasta înseamnă că trebuie efectuate controale. Aşa şi este prevăzut. Deschidere în interior, controale în exterior. Acesta trebuie să fie principiul fundamental.

Credeţi că toate statele Schengen pot aplica acest regulament nou? Procedura este destul de complexă.

Cred că da. De aceea anumite ţări cum ar fi Bulgaria sau România încă nu sunt membre ale spaţiului Schengen, fiindcă evident nu îndeplinesc încă anumite condiţii. Acolo trebuie ameliorată situaţia. În lupta contra terorismului trebuie să ne pregătim cu toţii pentru o mai bună protejare a frontierelor externe ale UE, dacă vrem să menţinem deschiderea în interior.

Scepticii sunt de părere că astfel se pierde o importantă realizare a Uniunii Europene

Nu, realizarea este deschiderea în interior. Când călătoresc în interiorul UE există libertate de călătorie. Graniţele externe trebuie protejate. Fiindcă nu se poate citi pe chipul oamenilor dacă sunt sau nu cetăţeni ai UE.

Dar se discută periodic şi despre controale la graniţele interne. Unii se tem că aceste controale la frontiera externă constituie avangarda unor controale înăsprite în interior.

M-aş opune unor astfel de controale. Ar fi şi contradictorii, fiindcă protecţia în interior garantează libertatea în interior. În cazuri izolate se pot efectua controale şi în interior, dacă există o primejdie. Aşa s-a făcut mereu. De exemplu la Campionatul Mondial de Fotbal din 2006, pentru a ne apăra de huliganii britanici. Aşa ceva este permis de la caz la caz. Se fac controale şi în interiorul unei ţări, independent de graniţe. De exemplu, poliţia germană poate pătrunde de exemplu pe teritoriul olandez pentru a urmări persoane suspecte. Toate acestea fac parte din complexul Schengen. Aceasta înseamnă controale mult mai multe, dar pentru cetăţeanul normal înseamnă mai multă libertate de călătorie.

Cum va fi aplicat noul regulament? Acesta prevede compararea sistematică a datelor cetăţenilor cu listele de oameni daţi în urmărire. În trecut au existat numeroase pane de comunicare între instituţiile statelor membre. În ce stadiu se află colaborarea în acest moment?

Cred că precondiţiile tehnice sunt oferite de sistemul de comunicare Schengen. Dar am avut şi în Germania situaţii în care reţelele de comunicaţii ale landurilor germane nu au fost compatibile unele cu altele. Dacă imigranţii sunt înregistraţi în Bavaria, atunci în Schleswig-Holstein nu se află nimic de asta. Atentatorul din Berlin, Anis Amri, a putut circula cu mai multe identităţi fiindcă a fost defectuoasă comunicarea între administraţiile locale şi regionale din Germania. Dar cred că în ultimele luni şi în ultimii ani s-au făcut presiuni însemnate la nivelul UE pentru a asigura o mai bună funcţionare a schimbului de date. Pentru ca oamenii oneşti să fie mai bine protejaţi de răufăcători.

Este înăsprirea controalelor un răspuns adecvat la genul de teroare cu care ne confruntăm în ultima vreme? Autorităţile avertizează asupra atacurilor comise de aşa-zişi "lupi singuratici".

Nimic nu poate oferi o protecţie completă. Controalele îngrădesc posibilităţile teroriştilor dar primejdia nu este astfel eliminată. Poliţia de frontieră şi paza de coastă trebuie întărite, trebuie să lăsăm serviciile secrete să coopereze mai intens în interior, pentru a-i captura pe lupii singuratici. Securitate totală în faţa celor care comit violenţe, şi ca atentatori sinucigaşi, nu va exista. Dar este obligaţia UE de a îngrădi şi mai mult mijloacele aflate la îndemâna răufăcătorilor. Înăsprirea controalelor la frontiera externă a spaţiului Schengen va aduce o contribuţie însemnată în acest sens.

Elmar Brok (CDU) este membru al Parlamentului European.

Interviu realizat de Friedel Taube.