Eliminarea pensiilor speciale, o epopee fără sfârșit
28 octombrie 2022
Polarizarea din societatea românească în ceea ce privește veniturile a devenit de la an la an tot mai pronunțată. Săracii au ajuns tot mai săraci, iar bogații tot mai bogați. În timpul pandemiei, peste 15.000 de noi milionari în euro au întregit plutonul bogaților din România, potrivit unui raport din 2021 al băncii elvețiene Credit Suisse. Prăpastia dintre săraci și bogați este cauzată și de discrepanța dintre veniturile pensionarilor, unii dintre ei trăind la limita sărăciei, în timp ce mai multe categorii sunt privilegiate de un sistem corupt care permite pensionarilor de lux să acumuleze averi după ieșirea din activitate.
Eliminarea pensiilor speciale a fost mereu o marotă de care partidele politice s-au folosit în campaniile electorale. Sistemul public de pensii ar fi intrat demult în colaps dacă nu ar fi fost cofinanțat de la bugetul de stat și din împrumuturi externe de miliarde de euro. Jocul de glezne al partidelor aflate la putere prin care legislativul a încercat să ia ochii românilor prin legi care să elimine sau să impoziteze pensiile speciale ale magistraților a fost de fiecare dată un demers cu final anunțat, având în vedere certitudinea politicienilor că judecătorii Curții Constituționale vor respinge cu ochii închiși eliminarea propriilor privilegii.
În 2019, Bogdan Teodorovici, ministrul Finanțelor în guvernul Dăncilă, a inițiat un proiect de lege, votat ulterior de parlament, care prevedea impozitarea progresivă a pensiilor mai mari de 7.000 de lei. Pentru a fi siguri că legea va fi respinsă de Curtea Constituțională, parlamentarii au votat ca pensiile mai mari de 10.000 de lei să fie impozitate cu 50%. Judecătorii CCR au decis că acest grad de impozitare reprezintă confiscare de venituri, astfel că legea a fost respinsă.
Încă din faza dezbaterii proiectului de lege, Consiliul Superior al Magistraturii a contestat impozitarea pensiilor speciale, argumentând că magistrații au un statut aparte, care nu le permite să aibă venituri suplimentare și din alte activități „care să le asigure posibilitatea efectivă de a-şi crea o situaţie materială de natură să le ofere după pensionare menţinerea unui nivel de viaţă cât mai apropiat de cel avut în timpul activităţii“. Argumentul CSM este pe de o parte imoral, iar pe de alta inexact, în condițiile în care mulți magistrați au în momentul de față pensii mai mari decât salariile.
Eliminarea acestei anomalii se regăsește și în raportul Băncii Mondiale trimis în urmă cu câteva zile Guvernului și publicat de „Economedia“. Planul de reformă propus de Banca Mondială în urma analizei sistemului public de pensii din România conține o serie de propuneri care ar trebui adoptate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNNR).
Potrivit acestui raport, pensiile speciale trebuie să fie calculate după principiul contributivității și să nu depășească veniturile din perioada de activitate. Numai că judecătorii Curții Constituționale s-au pronunțat deja împotriva acestei măsuri, care îi afectează direct, pensiile speciale de magistrați fiind în unele cazuri aproape duble față de salariul de judecător.
Pe de altă parte, potrivit aceleiași surse, Banca Mondială propune Guvernului să nu modifice pensiile militare, în condițiile în care România se află în apropierea zonei de război din Ucraina. „Există o cohortă mare de militari activi care au îndeplinit deja condițiile de pensionare anticipată și care ar putea alege să se pensioneze și să își înceapă pensia în orice moment. Orice reducere ar putea, de asemenea, să îngreuneze atragerea de noi recruți pentru a se înrola în armată“, citează „Economedia“.
În momentul de față, peste 100.000 de militari beneficiază de pensii speciale, între care și premierul Nicolae Ciucă, a cărui pensie de general și fost șef al Statului Major General al Armatei este de aproape 20.000 de lei. Opinia publică nu se arată însă împotriva pensiilor speciale ale militarilor, pe care le consideră normale în condițiile în care încredera în armată a fost tot timpul de peste 70 la sută.
Reformarea sistemului public de pensii ar trebui să cuprindă în primul rând soluții pentru un milion de pensionari care trăiesc dintr-o pensie de 1000 de lei, pentru 700.000 de pensionari care au lucrat în agricultură la fostele IAS-uri și CAP-uri, care primesc o pensie de 400 de lei, pentru persoanele cu dizabilități care primesc indemnizații la limita supraviețuirii.
Nu știm la această oră ce soluții de eliminare a inechității din sistemul public de pensii va găsi Guvernul. Sau dacă este cu adevărat preocupat să le găsească, în condițiile în care cheltuielile pentru salarii și pensii depășesc 80% din veniturile din taxe și impozite.