Economia slabă, temă majoră în alegerile din Marea Britanie

Înaintea alegerilor generale din Marea Britanie, sondajele indică o înfrângere usturătoare pentru Partidul Conservator și o revenire la putere, după 14 ani de opoziție, a Partidului Laburist, cu o majoritate semnificativă. 

Datele arată că principalul motiv de nemulțumire a populației este starea economiei: potrivit Pew Research Center, doar 22% din potențialii alegători cred că economia britanică ar fi într-o stare bună.

Până și susținătorii conservatorilor sunt pe aceeași lungime de undă: în 2017, 75% din susținătorii Partidului Conservator erau mulțumiți de economie, acum mai sunt satisfăcuți doar 27%.

Nu sună deloc bine pentru un partid care a avut la dispoziție un deceniu și jumătate pentru a-și impune viziunea economică. Totuși, ultimele luni au adus vești moderat pozitive privind evoluțiile economice. "După câțiva ani grei, lucrurile încep să se îmbunătățească", a declarat în mai premierul Rishi Sunak. "Încrederea revine în economie și în țară."

Economia britanică a ieșit din recesiune în primul trimestru din 2024, cu o creștere peste așteptări de 0,7%. Inflația a scăzut de asemenea la 2% pentru prima oară în trei ani, consolidând previziunile privind reducerea ratei dobânzii de politică monetară.

Andrew Goodwin, de la Oxford Economics, crede că ar fi semne palide de revenire economică. "În contextul ultimilor doi ani, economia o duce acceptabil", a declarat el pentru DW. "Există creștere susținută, dar nu în ritmul pe care îl vezi de regulă în stadiile timpurii ale revenirii."

Îngrijorările electoratului

El atrage atenția că politica economică detaliată nu a fost o temă majoră în campania electorală. "Politicile economice nu îi atrag prea mult pe votanți iar partidele s-au concentrat pe alte subiecte", explică el. "Totuși, costurile de trai ridicate și subfinanțarea serviciilor publice sunt două cauze majore pentru care oamenii își doresc schimbarea."

Creon Butler, șeful pe finanțe și economie globală la Chatham House, crede că actualul climat economic îi motivează pe alegători, mai ales chestiunea inflației. De asemenea, foarte importantă ar fi finanțarea serviciilor publice.

"Lumea poate vedea consecințele economiei slabe pentru NHS (Serviciul Național de Sănătate) și pentru alte servicii, de la poliție la autoritățile locale, la infrastructura rutieră etc", a spus el pentru DW.

O problemă majoră pentru următorul guvern vor fi investițiile publice. O analiză recentă a Institutului pentru Studii Fiscale prognozează scăderea investițiilor în sectorul public de la 2,4% din PIB în 2024 la 1,8% din PIB până în 2028.

"Nu cred că populația a auzit deocamdată povestea completă de la partide privind alegerile dificiIe pe care le vom avea de făcut", arată Butler, care explică că aceste decizii grele se datorează slăbiciunii economiei, mai ales în ceea ce privește creșterea productivității.

Goodwin este de acord. "Starea politicii fiscale după alegeri este sub semnul întrebării, dar ambele partide ignoră în mare moștenirea deficitară cu care se va confrunta următorul guvern", spune el.

Cât de mult diferă politicile economice ale partidelor?

Comentatorii atrag atenția că, în pofida disputelor lor privind sporirea productivității și a PIB-ului, strategiile economice ale conservatorilor și laburiștilor nu diferă substanțial.

De la mandatul dezastruos și foarte scurt al lui Liz Truss în fruntea executivului de la Londra (doar 49 de zile, un record negativ), Partidul Laburist s-a prezentat drept o opțiune stabilă pentru managementul economiei.

Cabinetul doamnei Truss s-a prăbușit din cauza politicilor economice extrem de neobișnuite, ceea ce a distrus imaginea conservatorilor în domeniul competenței economice. Dar de când Jeremy Hunt a preluat rolul de ministru de Finanțe, laburiștii nu au contestat prea multe din deciziile sale.

Rachel Reeves, care va deveni șefa Trezoreriei dacă laburiștii câștigă scrutinul, are poziții similare cu Hunt în privința impozitării și a regulilor fiscale, care sunt cruciale când vine vorba de cheltuielile publice.

Totuși, Creon Butler crede că un posibil executiv laburist după 14 ani de guvernare conservatoare va determina schimbări economice fundamentale. El spune că laburiștii diferă semnificativ de conservatori în trei aspecte: rolul sectorului public, reglementarea și atitudinea față de Uniunea Europeană.

Impactul laburist se va resimți cel mai rapid tocmai în relațiile cu UE. Chiar dacă liderul laburist Keir Starmer s-a ferit să menționeze Brexitul după preluarea conducerii partidului, conservatorii au încercat mereu să prezinte o eventuală victorie laburistă drept un deznodământ 'rău pentru Brexit'.

"Brexitul va fi în pericol sub laburiști", a avertizat recent premierul Sunak.

Butler spune că laburiștii au mai puține probleme cu UE decât conservatorii și că vor dori dezvoltarea unor relații mai productive și cordiale cu blocul comunitar, chiar dacă nu vor redeschide negocierile privind reintrarea Regatului Unit în uniunea vamală.

Indiferent de cine va câștiga alegerile, impactul părăsirii UE va afecta în continuare masiv Londra pe termen lung. Diverse studii arată că PIB-ul britanic este în prezent cu 2-3% mai mic decât ar fi fost dacă nu ar fi existat un Brexit.

Adaptare după un articol publicat pe DW-English.