Economia are de suferit din cauza populismului

 

Populismul se răspândește în întreaga lume. Mai mult de un sfert din toate națiunile sunt guvernate în prezent de populiști, spune economistul Christoph Trebesch. Recep Tayyip Erdogan domnește de mult timp în Turcia, la fel ca Viktor Orban în Ungaria, iar Javier Milei a preluat recent frâiele în Argentina. În SUA, Donald Trump are șanse importante să revină la putere. În Germania, partidul populist de dreapta Alternativa pentru Germania câștigă din ce în ce mai mult teren.

Rețeta de succes a populiștilor este să se prezinte ca apărători ai poporului în lupta împotriva așa-numitelor elite, pe care promit să le îndepărteze de la putere. Își respectă însă populiștii promisiunile? Ce influență are situația economică asupra reușitei populiștilor de a ajunge la putere?

Crizele financiare, un teren propice pentru populiști

În vremuri de stabilitate economică, mesajul populiștilor prinde mai greu la public, după cum relevă un studiu pe care Trebesch l-a realizat împreună cu colegii economiști Moritz Schularick și Manuel Funke. În acesta, ei analizează legăturile dintre economie și populism în perioada 1990 și 2020.

De regulă, crizele economice sunt scânteia care declanșează succesul electoral al populiștilor, spune Trebesch, care efectuează cercetări la Institutul Kiel pentru Economie Mondială. Narațiunea populistă a "poporului împotriva elitei" și a "eșecului elitelor" poate fi comunicată în mod mai credibil oamenilor în astfel de momente. Logica populistă este că în sistemul politic actual trebuie să fi existat greșeli fundamentale, care au alimentat criza.

Conform aceleiași logici, scandalurile de corupție reprezintă și ele un teren fertil pentru populiști, spune Trebesch. Silvio Berlusconi, de pildă, a profitat de acest lucru în Italia. Globalizarea îi ajută și ea pe populiști. Se poate demonstra că populiștii au mai multe șanse de reușită în țările care sunt afectate în mod deosebit de concurența chineză și în care importurile din China au provocat prăbușirea unor sectoare industriale și pierderea de locuri de muncă.

Thieß Petersen, de la Fundația Bertelsmann, spune că se poate demonstra empiric în economiile dezvoltate că populiștii au mai mult succes atunci când oamenii suferă pierderi salariale sau își pierd locurile de muncă ca urmare a utilizării mai mari a capitalului și a tehnologiei. Adesea, teama de astfel de efecte este suficientă pentru a-i ajuta pe populiști, subliniază Petersen.

Cu toate acestea, populismul are multe cauze și nu poate fi explicat doar prin evoluțiile economice, continuă Petersen. De fapt este posibil ca aspectele economice să nu fie cele mai importante motive.

Pierderea pe termen lung a prosperității

Adesea, odată ajunși la putere, populiștii nu reușesc să își respecte promisiunile de a aduce mai multă prosperitate oamenilor. Este adevărat că, pe termen scurt, în general, nu există o prăbușire directă a economiei după ce populiștii ajung la putere, potrivit lui Trebesch. Însă, pe termen lung, economia se află într-o stare mai rea.

În medie, produsul intern brut scade cu zece puncte procentuale la 15 ani după ce populiștii ajung la putere, în comparație cu economii similare care nu sunt guvernate de populiști, după cum scoate la iveală studiul realizat de Trebesch și colegii săi. "Acest lucru înseamnă, între altele, că puterea de cumpărare a populației scade și vedem că inegalitatea nu se îmbunătățește", spune expertul.

Situația economică sub Trump

Nenumărate promisiuni a făcut și Donald Trump. Până la pandemie, economia nu mergea mult mai bine decât sub predecesorul său Barack Obama, după cum subliniază Agenția Federală pentru Educație Policită din Germania. În timp ce economia SUA a crescut în medie cu 2,4% sub Obama (din 2014 până în 2017), în primii trei ani cu Trump la Casa Albă, economia a crescut cu 2,5%.

Obama a reușit să reducă deficitul bugetar de la aproape 10% în 2009 la 3,1% în 2016. Sub Trump, acesta a crescut din nou - în pofida ratelor bune de creștere economică - la 4,6% (2019). Mai ales reducerea de impozite din 2017 a costat mult statul - între 1.500 și 2.000 de miliarde de dolari. Un cadou uriaș pentru cei cu venituri mari și pentru marile corporații, dar nu pentru popor.

"Cu Trump nu am avut parte de un colaps economic, dar există studii care arată că lucrurile ar fi stat și mai bine fără Trump", comentează Trebesch.

Mai presus de toate însă, Trump a fost la putere doar patru ani. "Cu cât populiștii sunt la putere mai mult timp, cu atât efectele sunt mai puternice. Dacă Trump ajunge din nou la putere, ne putem aștepta cu siguranță la măsuri politice și economice mult mai drastice", consideră economistul. În acest caz, el se așteaptă la pierderi mai drastice de bunăstare.

Politica economică este mai docilă la început

Putem recunoaște adesea structuri similare în politicile economice ale populiștilor. Faptul că populiștilor le ia ceva timp să dăuneze economiei se explică prin faptul că ei nu intervin încă atât de puternic în instituții precum banca centrală și alte instituții economice și nici nu restricționează la fel de mult independența sistemului judiciar. Cu toate acestea, astfel de intervenții împotriva unor presupuse instituții ale "elitei" tind să se înmulțească în timp, spune Trebesch.

În conformitate cu promisiunile lor electorale, populiștii tind să închidă frontierele atât pentru oameni, cât și pentru comerț și capital. Le place să cheltuiască mulți bani, tind să aplice o politică fiscală laxă și să acumuleze datorie publică. Potrivit lui Trebesch, acest lucru a fost deosebit de evident în Argentina.

Au venit pentru a rămâne

Lucrul perfid este că, deși populiștii ajung mai ușor la putere în situații economice precare, dacă economia nu se îmbunătățește ori poate chiar se înrăutățește, ei se mențin la putere. Datele arată clar că, "odată ajunși la putere, este destul de probabil ca populiștii să modeleze țara timp de ani și poate chiar decenii", spune Trebesch. Ei sunt supraviețuitori politici.