E coronavirusul mai inofensiv dacă a suferit o mutaţie?

Dezvoltarea unui vaccin sau medicament eficient anti-coronavirus este dificilă şi pentru că virusul se modifică în permanenţă în timp. La aproximativ o jumătate de an de la izbucnirea pandemiei, cercetătorii au înregistrat deja, la nivel global, în jur de 100 de mutaţii ale SARS-CoV-2. Ceea ce este normal. Astfel se modifică şi caracteristicile unui virus, acesta devenind fie mai agresiv, fie mai inofensiv.

Aşa se explică şi de ce un agent patogen poate declanşa epidemii de intensitate diferită în anumite regiuni de pe glob şi de ce infecţiile pot avea forme foarte diferite la unii oameni.

China se teme de un nou val de coronavirus

China, ţara din care s-a răspândit de fapt epidemia, a reuşit cu timpul, prin măsuri stricte de carantină, să ţină în frâu răspândirea COVID-19. În cursul săptămânilor trecute, majoritatea noilor infecţii cu coronavirus au fost înregistrate la persoane venite din străinătate. Până acum câteva zile! În unele provincii chineze au fost depistate mai multe cazuri noi de coronavirus – dar nu atât în rândul persoanelor sosite din afară.

Primele teste relevă că virusul depistat la mai multe persoane din Beijing a suferit o mutaţie, precizează Zeng Guang, epidemiolog la autoritatea sanitară chineză, într-un interviu acordat publicaţiei "Global Times". Rezultatele obţinute urmează a fi comparate cu cele din alte ţări ale lumii pentru a se putea depista liniile de răspândire ale virusului.

Măsuri de protecţie consecvente

Noile infectări provin din cea mai mare piaţă en gros din Beijing, Xinfadi, virusul fiind răspândit concret de pe nişte tocătoare pe care se prelucraseră preparate din somon de import. De unde exact provenea somonul, nu este încă limpede, deoarece China importă peştele din mai multe ţări, precum Norvegia, Chile, Australia, Canada sau Insulele Feroe. Preventiv, Xinfadi, principala piaţă de aprovizionare a metropolei chineze, a fost închisă la sfârşitul săptămânii trecute. Acum sunt testați în jur de 10.000 de comercianţi şi angajaţi ai pieţei. În plus au fost izolate mai multe cartiere din zona sudică a capitalei chineze, nouă şcoli şi grădiniţe fiind totodată închise. Reluarea cursurilor din şcolile primare din Beijing, programată pentru începutul acestei săptămâni, a fost amânată. Autorităţile au interzis totodată evenimentele sportive şi călătoriile în provinciile învecinate.

Cum se ajunge la mutaţii?

Pentru a se înmulţi, viruşii au nevoie de celule gazdă. În momentul în care viruşii parazitează o astfel de celulă gazdă, îi transmit acesteia materialul lor genetic. În acest fel, celulele umane reproduc milioane de copii ale virusului. Dar la fiecare proces de reproducere intervin mici erori la “copiat”, iar aceste erori modifică şi codul genetic al virusului. Aşa are loc mutaţia. Când şi unde exact coronavirusul SARS-CoV-2 a fost transmis omului, nu este încă foarte clar. Cercetătorii pornesc de la ideea că primele mutaţii s-au răspândit deja în metropola chineză Wuhan. Se bănuieşte că virusul a suferit o mutaţie deja într-o celulă gazdă animală, după toate probabilităţile, în organismul unui liliac, pangolin sau civet. Această mutaţie a făcut posibilă transmiterea virusului la om. În mod normal, organismul uman este capabil să se apere de astfel de viruşi, producând anticorpi care-l ajută să devină imun faţă de aceşti agenţi patogeni.

Dacă agentul patogen a suferit deja o mutaţie şi anticorpii formaţi sunt programaţi, însă, pentru a apăra organismul de o versiune mai veche a agentului patogen, atunci aceşti anticorpi devin aproape ineficienţi. Din acelaşi motiv avem din când în când guturai. Organismul nostru formase anticorpii pentru versiunea iniţială a agentului patogen, dar nu a produs încă anticorpii pentru agentul patogen care a suferit o mutaţie.

Cât de periculoase sunt mutaţiile?

Există multe indicii, potrivit cărora noul val de infectări cu coronavirus din China a fost declanşat de o nouă mutaţie a virusului, deoarece de data aceasta simptomele apar mai lent. Motive de panică nu ar trebui să existe, pentru că în urma unei mutaţii, virusul nu devine automat mai agresiv. El poate, dimpotrivă, deveni cu mult mai inofensiv.

Şi renumitul virolog Christian Drosten de la clinica berlineză Charité evidenţiază aspectul pozitiv al actualei evoluţii. Astfel, explică el, bazându-se pe rezultatele unor studii recente, coronavirusul “se poate replica mai lesne în nas şi poate fi transmis ca atare mai uşor”.

Prin mutaţia din cavitatea nazală, virusul se poate replica mai uşor, ceea ce face ca “în timp, epidemiile să fie mai puţin severe”, conchide Drosten pentru postul german de drept public NDR. Virusul poate în continuare ataca mucoasa plămânilor, dar atunci, pacientul se va simţi cu mult mai bolnav decât dacă are doar guturai şi, în consecinţă, va rămâne acasă, evitând răspândirea SARS-CoV-2. Astfel, virusul nu se va mai răspândi cu rapiditate, mai aflăm de la virologul german.

Prin mutaţii, un virus poate ajunge chiar atât de slăbit, încât să dispară complet, aşa cum s-a întâmplat în 2003 după prima apariţie a agentului SARS-CoV.

În noiembrie 2002, pandemia SARS s-a răspândit din sudul Chinei în aproape întreaga lume în decurs de doar câteva săptămâni. Această primă pandemie a secolului XXI a provocat temeri serioase în rândul populaţiei. Dar Sindromul Acut Respirator Sever (SARS) a generat, pe parcusul unei jumătăţi de an, moartea a numai 774 de persoane. Deja în vara lui 2003, numărul de noi infectări scăzuse considerabil, pentru ca în 2004, OMS să declare prima pandemie de SARS drept depăşită.