Dodon a demis ministrul Apărării și vrea mai multe atribuții

Dodon a declarat că dacă actualul guvern va cădea, va declanșa alegeri parlamentare anticipate prin refuzul de a desemna un nou premier.

În prima zi după învestirea în funcție, Igor Dodon a dispus înlocuirea limbii române cu „limba moldovenească” pe site-ul Președinției. În a doua zi, Dodon a scos drapelul UE de pe frontispiciul instituției prezidențiale, în a treia zi a fost la o emisiune la ProTV-Chișinău la care a anunțat că-l va demite pe ministrul Apărării, Anatol Șalaru, și a reiterat că îi va retrage ex-președintelui României, Traian Băsescu, cetățenia Republicii Moldova, dobândită în 2016. În a 4-a zi de mandat, Dodon a demis ministrul Apărării și s-a întâlnit cu ambasadorul Federației Ruse, Farit Muhametșin. Diplomatul rus i-a transmis lui Dodon scrisori de felicitare cu prilejul sărbătorilor de iarnă din partea lui Vladimir Putin și Dmitri Medvedev.

Ministrul Șalaru, demis cu mâna liberalului Mihai Ghimpu

Dis-de-dimineață, Igor Dodon a anunțat pe Facebook că a semnat decretul privind demiterea ministrului Apărării, Anatol Șalaru (unul din fondatorii Partidului Liberal, condus de Mihai Ghimpu), și i-a mulțumit liderului PL, Mihai Ghimpu, pentru demersul său în acest sens adresat Președinției (Ghimpu a anunțat că PL i-a retras sprijinul politic lui Anatol Șalaru după ce ar fi încercat să rupă partidul). „Îi sugerez să o facă și în raport cu ceilalți miniștri liberali din Guvernul actual”, a scris Dodon, adresându-i-se lui Ghimpu.

Potrivit președintelui pro-rus, Șalaru ar fi încălcat Constituția ”cochetând cu NATO”: ”Reamintesc că acest ministru este cel care a cochetat cu NATO știind foarte bine că suntem o țară neutră conform Constituției, a favorizat și a stat în avangarda apariției tehnicii militare americane în Piața Marii Adunări Naționale de „Ziua Victoriei”, care nu poate fi calificată altfel decât o provocare. A pledat și pledează deschis pentru unirea Republicii Moldova cu România. A disponibilizat numeroși profesioniști din sistemul de apărare și securitate de stat, înlocuindu-i cu persoane apropiate Partidului Liberal și ideologiei unioniste. Toate aceste lucruri sunt incompatibile în mod categoric cu atribuțiile funcționale ale unui ministru în domeniul apărării al unui stat independent și suveran, care are specificate clauze clare în Constituție cu privire la neutralitate”, a explicat Dodon.

Șalaru: „Moldova are nevoie de o revoluție a bunului simț”

În replică, Anatol Șalaru a comentat demiterea sa ca fiind rezultatul ”colaborării fructuoase” dintre Ghimpu și Dodon: „Prin demiterea mea, Mihai Ghimpu i-a făcut cadou lui Dodon Ministerul Apărării. Iată că după cuplul Roșca-Voronin un nou cuplu politic, Ghimpu-Dodon, intră în arena politicii moldovenești. Le doresc succes!”, a reacționat Şalaru.

„Nu mi-am imaginat niciodată că, sub conducerea lui Mihai Ghimpu, Partidul Liberal se va transforma într-un partid de tip bolșevic unde cei care contestă supremația liderului sunt executați”, a mai spus Șalaru. Potrivit lui, „Republica Moldova are nevoie de o revoluție morală, o revoluție a bunului simț”.

PL a reacționat prin gura unui alt ministru din partea PL, Valeriu Munteanu. Acesta a spus că PL regretă că Șalaru „nu înțelege și e disperat să atragă atenția presei asupra lui”. Munteanu a asigurat că „nu se poate vorbi în nici un caz de vreo relație PL - Dodon. PL nu a participat la învestirea lui Dodon – acesta nu este președintele nostru. PL va fi într-o permanentă opoziție identitară față de cel mai anti-român președinte pe care l-a avut vreo dată Republica Moldova”, a mai spus Valeriu Munteanu.

Demiterea lui Șalaru a bucurat Moscova. Vicepremierul rus Dmitrii Rogozin a scris pe pagina sa de Facebook că „Ministerul Apărării al Republicii Moldova a fost curățat de igienistul român”.

Anterior, Mihai Ghimpu a anunțat că-l va propune în locul lui Șalaru pe actualul ministru al Mediului Valeriu Munteanu. Puțin probabil, însă, că Dodon îl va accepta. Luni, în cadrul emisiunii la ProTV, Dodon a spus că în funcția de ministru al Apărării trebuie trimisă o persoană din același minister „care cunoaște domeniul”, sugerând că Munteanu nu ar avea nici o șansă.

Dodon nu-l va face acum premier pe Plahotniuc. Împreună după 2018?

Noul președinte a vorbit și despre relația sa cu actuala guvernare, controlată de oligarhul Vlad Plahotniuc, dar și cu însăși Plahotniuc. El a dat asigurări că nu va semna categoric vreun decret care ar prevedea desemnarea acestui oligarh la funcția de prim-ministru. El a adăugat că în general nu va desemna nici un alt candidat la funcția de premier dacă actualul Guvern, condus de Pavel Filip, va cădea, ci, prin refuzul său, va provoca alegeri parlamentare anticipate.

Deși în campania electorală a fost suspectat de o bună parte a presei, de analiști și de unii politicieni că ar fi și el controlat de Vlad Plahotniuc, luni, Dodon a declarat că „domnului Plahotniuc nu o să-i placă multe iniţiative ale preşedintelui ţării, la fel cum şi mie nu-mi plac multe chestii pe care le face majoritatea parlamentară”.

Dodon crede că este iubit de majoritate și invocă „întoarcerea cu votul la popor”

În ceea ce privește relația sa de lucru cu actuala guvernare, noul președinte a spus că va fi foarte activ și va încerca să discute cu puterea „pe fiecare inițiativă în parte”. Dar dacă se va ciocni de un blocaj dur din partea majorității parlamentare, se va întoarce la popor, cerând, la referendum, modificarea Constituției în vederea sporirii atribuțiilor președintelui. Dodon nu a precizat, însă, ce atribuții și-ar mai dori.

Igor Dodon și-a construit campania electorală pentru alegerile prezidențiale alimentând ura față de ideea unionismului (transformând-o în sperietoare) și speculând, pe de o parte, resentimentul electoratului față de partidele pretins „pro-europene” profund corupte, iar pe de altă parte, profitând de efectul propagandei rusești, care a reușit să discrediteze, în avantajul lui, ideea europeană și să semene iluzii legate de o virtuală prosperitate a Moldovei alături de Rusia în Uniunea Eurasiatică.

„Circ” la popor, dar fără pâine

Acum, prin intenția de a-i anula cetățenia Republicii Moldova lui Traian Băsescu, prin înlocuirea limbii române cu „limba moldovenească” pe site-ul Președinției, prin scoaterea drapelului UE de pe clădirea instituției prezidențiale, prin intenția de a înlocui disciplina „Istoria Românilor” cu un curs de istorie a Moldovei în școli, Igor Dodon pur și simplu încearcă, în opinia unor analiști politici, să-și alimenteze electoratul cu iluzii și „circ”. Și așa va fi, în opinia lor, până la alegerile parlamentare din 2018 la care Dodon speră să propulseze în Parlament o majoritate loială sau chiar o majoritate socialistă pro-rusă.

Alți analiști politici cred, însă, că prin faptul că face declarații pe placul Rusiei, Dodon pur și simplu își pregătește întâlnirea din 17 ianuarie 2017 cu Vladimir Putin și că în scurt timp chiar și el va înțelege cine sunt adevărații prieteni externi ai Moldovei și care sunt scopurile subversive ale Rusiei în Moldova.

Tactica lui Dodon: La negocieri cu capul plecat

Reamintim că Igor Dodon l-a felicitat pe noul șef al grupării separatiste de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, cu ocazia victoriei în așa-zisele „alegeri prezidențiale” (nerecunoscute de nimeni) și a declarat că Chișinăul ar trebui să-și ceară scuze de la Transnistria pentru războiul din 1992 de la Nistru. Luni, în cadrul emisiunii de la ProTV-Chișinău, Dodon a sugerat că aceasta ar fi o nouă tactică de reintegrare a țării. Potrivit acesteia, dacă Chișinăul ar merge cu capul plecat la negocierile în problema transnistreană (care, în opinia sa, trebuie rezolvată în formatul 5+2), ar exista mai multe șanse de a identifica o soluție: ”Această poziție dură a Chișinăului nu a dus la rezolvarea problemei. Eu o să am altă abordare și veți vedea că avem șanse să rezolvăm această problemă în anii următori”, a asigurat Dodon. În privința federalizării Republicii Moldova, el a spus că va propune organizarea unui referendum pe această temă și a menționat că nu vede o problemă dacă, până la identificarea unei soluții politice în chestiunea transnistreană, militarii ruși din regiunea transnistreană vor rămâne pe teritoriul Republicii Moldova.

Vitalie Călugăreanu, DW-Chișinău