Cu mâinile goale

Încercarea de a readuce pe făgaşul normal relaţiile dintre UE şi Federaţia Rusă poate fi considerată ca fiind un eşec pe termen lung. Acesta este rezultatul întâlnirii dintre Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, şi şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov. Conferinţa de presă a celor doi s-a transformat într-o lecţie de aroganţă şi eşec. Borrell părea, din când în când, ca un elev prins la înghesuială, slab pregătit. Serghei Lavrov este cunoscut pentru obiceiul de a nu dărui nimic partenerilor de negocieri, dar, de această dată, el i-a răpit lui Borrell până şi demnitatea.

Uniunea Europeană nu ar fi demnă de încredere, state comunitare precum Germania şi Franţa s-ar fi comportat "arogant" în relaţia cu Rusia şi ar fi refuzat să ofere informaţii importante Moscovei pentru clarificarea cazului Navalnîi, în Spania există doar hotărâri juridice motivate politic faţă de separatiştii catalani. Acestea sunt doar o parte din cascada de acuzaţii şi minciuni cu care Lavrov l-a copleşit pe Borrell. Iar Borrell a preferat să tacă. A mizat pe tonul amical, deşi doar o criză controlată de furie l-ar fi putut opri pe Lavrov din triada lui necontrolată.

Purgatoriul lui Borrell

În timp ce cei doi jucau acest spectacol trist în faţa presei, Ministerul de Externe, condus de Lavrov, a finalizat afrontul. Trei diplomaţi din state comunitare vor fi expluzaţi, pe motiv că ar fi participat la protestele generate de arestarea şi condamnarea faimosului critic al Kremlinului, Alexei Navalnîi. Cele trei state - Germania, Polonia şi Suedia - au respins cu fermitate acuzaţiile, iar Josep Borrell a protestat, în scris, faţă de această decizie.

Cel târziu vineri după-amiază a devenit evident că misiunea lui Borrell a eşuat dramatic. Dar diplomatul şef al UE trebuia să mai petreacă încă câteva ore la Moscova. Trebuia să mai întreprindă ceva, să se întâlnească cu reprezentanţi ai taberei lui Navalnîi sau să încerce să îndrepte lucrurile în faţa opiniei publice ruseşti. Chiar şi părăsirea Moscovei înainte de ora programată, întreruperea vizitei ar fi subliniat cumva neînţelegerile.

Chiar înainte de purgatoriul diplomatic al lui Borrell, diplomaţi sceptici întrebau ce poate aduce o asemenea vizită. Mai mult chiar, nu era condamnarea lui Navalnîi un motiv întemeiat pentru a anula deplasarea? Observatori îngrijoraţi au amintit că pârghiile puterii se află în mâinile Kremlinului şi că Borrell nu dispune de nicio putere, aşa încât el riscă să fie doar folosit. Totul s-a adeverit, din păcate. Uniunea Europeană se află acum în faţa celui mai mare eşec din scurta ei istorie diplomatică.

Alte sancţiuni inevitabile

Asta nu poate să rămână fără urmări. UE planifică să îşi reconsidere fundamental strategia faţă de Rusia. Kremlinul nu doreşte, în mod evident, nicio relaţie cu uniunea bruxelleză de state, care se bazează pe principii de egalitate şi corectitudine. Aşadar, UE va trebui să se limiteze la ceea ce se doreşte de ambele părţi: comerţ, livrarea de energie, combaterea pandemiei, contacte la nivel de societate civilă. Nu este puţin, dar nici pe departe nu este cât ar fi fost posibil.

Mâna întinsă atât de demonstrativ de Borrell către Moscova a fost brutal respinsă. În UE, unele guverne au frânat iniţial dezbaterile pe marginea unor noi sancţiuni după condamnarea lui Navalnîi. Acum însă, când Borrell revine cu mâinile goale şi umilit de la Moscova, noi sancţiuni devin inevitabile. Criza nu a atins aşadar punctul ei culminant.