Există șanse pentru soluționarea conflictului transnistrean

Lipsa naționalismului etnic sau viață dublă

Natalia Scurtul, expert media din Tiraspol, s-a născut în Uniunea Sovietică, de aceea la întrebarea moderatorului Uwe Rada despre identitatea transnistreană a răspuns foarte clar: „Nu mă simt transnistreană, vin dintr-o familie mixtă. Majoritatea locuitorilor Transnistriei sunt de origini amestecate, oameni din întreagă Uniune Sovietică au venit aici, fapt care ne permite să vorbim despre o cultură și origine mixtă."

Un alt expert, politologul din Chișinău Ernest Vardanean, a menționat că identitatea transnistreană înseamnă a nu acorda atenție identității etnice. „Transnistria este o regiune deosebită în care, de fapt, nu există nici un naționalism etnic. Oamenii nu sunt apreciați după naționalitate, ci în funcție de temperament, profesie, aptitudini etc. În anii ‘60, Nikita Hrușciov a lansat ideea că în URSS a apărut o nouă comunitate istorică - poporul sovietic. Aceeași situație există și în Transnistria. Oamenii de aici nu iau în considerație originea etnică a persoanei, care reprezintă ceva unic în întreg spațiul post-sovietic. Totuși, fenomenul acesta se explică prin faptul că printre republicile unionale Moldova sovietică ocupa locul de frunte după numărul de căsătorii interetnice."

Care este rostul Transnistriei?

După ce experții din Moldova și Transnistria au discutat despre absurditatea situației, a fost pusă o întrebare logică - care este rostul Transnistriei? Ernest Vardanean, care timp de14 ani a lucrat ca jurnalist politic în Transnistria, a răspuns că întotdeauna a auzit o ideee cheie - Rusia nu are nevoie de Transnistria. Rusia are nevoie de toată Moldova până la râul Prut, așa cum a fost în perioada sovietică. „Transnistria pare a fi doar un instrument, o ancoră pentru Moldova, pentru a avertiza Moldova despre posibilitatea pierderii independenței sale, o piedică în calea integrării europene. În cazul Republicii Moldova există un argument pentru a spune că Rusia a fost și este împotriva NATO, este o atitudine tradițională, dar în același timp Rusia pare să se simtă incomod din cauza extinderii Uniunii Europene. Politicienii și diplomații ruși sunt categoric împotriva integrării Republicii Moldova în UE, la fel ca și împotriva intrării în NATO. Deci, Transnistria este doar un instrument și nu un scop pentru Federația Rusă."

Regiunea frontalieră

Relațiile economice dintre Transnistria și țara vecina Ucraina de asemenea au reprezentat subiectul polemicilor între referenți. Juri Durkot, jurnalist, publicist, traducător și producător, a menționat că frontiera între Transnistria și Ucraina este un alt punct-cheie în ceea ce privește relațiile comerciale. Cei 400 de kilometri reprezintă un factor esențial pentru perpetuarea contrabandei, deoarece o mare parte din economia regiunii se bazează pe acest fenomen ilegal. Contrabanda se realiza timp de mai mulți ani anume în această zonă. „În afară de Ucraina, care încearcă să țină sub control situația, Misiunea Uniunii Europene de asistență la frontieră în Moldova și în Ucraina (EUBAM), lansată în 2005, de asemenea încearcă să combată contrabanda prin executarea controlului strict al serviciilor vamale.

A fost pusă în discuție și numirea lui Mihail Saakașvili în funcție de guvernator al regiunii Odesa. „Saakașvili nu este o personalitate cu adevărat integră pentru Odesa, fiindcă este susținut de majoritatea tinerilor, dar nu este acceptat de unele elite locale. Totuși, unul dintre scopurile majore urmărite de Kiev prin numirea lui a fost blocarea fluxului de contrabandă ce vine din gaură neagră a Europei", a explicat Juri Durkot.

O viziune mai sceptică asupra problemei de frontieră a exprimat-o Ernest Vardanean: „Marfa de contrabandă din Transnistria poate să se scurgă doar prin punctele vamale din Moldova si Ucraina, ceea ce înseamnă că cel puțin în jumătate din cazuri Ucraina, la fel ca și Moldova tot este vinovată de activități criminale. Cunosc companiile politicienilor direct implicate în contrabandă și când îi aud pe acești politicieni cum se plâng pe Transnistria, vreau să le spun să se uite în oglindă și să vadă pe cei mai buni contrabandiști din lume."

5+2: aproape mort

Participanții la masa rotundă au vorbit și despre eficiența negocierilor în formatul 5+2, care există oficial, dar sunt pe jumătate moarte, deoarece procesul în care ele se desfășoară nu mai este viabil. „Stăm pe loc din 2003, când președintele Republicii Moldova Vladimir Voronin a refuzat să semneze Memorandumul Kozak, conform căruia se prevedea constituirea unui stat moldovenesc federal, incluzând Transnistria. Deci, după 12 ani de nesemnare a acestui document, nu vedem nici un proces de negociere de lungă durată. Unica perioadă cât de cât reușită a cuprins anii 2007-2009, iar ultimul document important a fost Acordul între președinții Rusiei, Republicii Moldova și Transnistriei, semnat pe data de 18 martie 2009, prin care Moldova a căzut de acord ca evacuarea trupelor rusești din Transnistria să aibă loc doar după soluționarea completă a problemei transnistrene, ceea ce înseamnă, de fapt, niciodată”, a conchis Vardanean.

În afară de aceasta, luptele din Donbas și conflictul militar dintre Ucraina și Rusia dăunează tot mai mult procesului de negociere. Dacă înainte de 2013 a existat un fel de înțelegere nescrisă între Ucraina și Rusia de a nu se deranja una pe cealaltă când la ordinea zilei apare problema Transnistriei, acum această înțelegere nu mai este valabilă pentru negocierile în formatul 5+2.

UE: reticentă față de regimul oligarhic

Publicul german prezent la discuție a vrut să afle mai mult despre implicarea Uniunii Europe în rezolvarea conflictului. Experții din Moldova și Transnitria au explicat că UE are puțină contribuție, lucrează în special la nivel umanitar, logistic, realizează proiecte pentru reconcilierea societății civile de pe ambele maluri ale Nistrului.

O falsă întruchipare a UE în Moldova se vede în așa-numita coaliție pro-europeană din Chișinău care în ultimii șase ani de guvernare a redus aspirațiile spre integrare europeană până la 38%. “Acoperit sub steagurile europene, la Chișinău s-a instalat un regim oligarhic, un regim de criminali care comit o mulțime de infracțiuni. Acest caz demonstrează că un motiv geopolitic face ca UE să fie reticentă și să închidă ochii la anumite evenimente, altfel guvernul actual ar fi fost aruncat iar partidele pro-ruse ar fi putut veni la putere, ceea ce poate însemna încă un necaz geopolitic pentru UE”, a menționat Vardanean.

Rezolvarea conflictului

Întrebați la sfârșitul discuției despre posibila soluționare a conflictului, toți experții au fost de acord cu faptul că problema transnistreană se cere a fi concepută în dimensiuni globale, iar ordinea de zi trebuie să fie una clară - Moldova urmează să aleagă între integrarea europeană sau reintegrarea cu Transnistria. Elena Arlyapova, politolog din Rusia, a spus că singurul lucru pozitiv într-un conflict înghețat este faptul că oamenii nu sunt uciși, totuși în Transnistria există pericolul aprinderii repetate a conflictului, din care motiv orice escaladare a situației trebuie să fie evitată.

În opinia expertului Juri Durkot, astăzi există șanse mai bune pentru soluționarea conflictului, datorită faptului că importanța Moldovei pentru Federația Rusă este mult mai mică în comparație cu cea a Ucrainei. În orice caz, va fi nevoie de decenii pentru ca conflictul să fie soluționat complet, ceea ce a conștientizat deja clar populația din regiune.