Dezvăluirile WikiLeaks: Cât de mari sunt pagubele de imagine?

Presa americană relatează pe larg despre dezvăluirile făcute de WikiLeaks, dar administraţia de la Washington a avut o reacţie destul de întârziată. Politicienii americani sunt mult mai interesaţi în prezent de alegerile preliminare pentru Congres, de peste o săptămână.

Disponibilitatea lor este redusă, în acest context, pentru a se preocupa de subiecte controversate legate de războiul din Irak. De altfel, războaiele purtate de America nu par să joace vreun rol în campania electorală din SUA.

Totuşi, şeful statului major general al armatei americane, amiralul Mike Mullen, a calificat drept iresponsabilă publicarea de către siteul WikiLeaks a celor aproximativ 400.000 de documente secrete privind războiul din Irak. Astfel sunt puse în pericol vieţile celor implicaţi în Irak, în timp ce duşmanul capătă informaţii preţioase, a spus Mullen. O poziţie similară a adoptat şi secretarul de stat de la Washington, Hillary Clinton.

Şi purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Geoff Morrell, a criticat dur publicarea de către WikiLeaks a documentelor respective. El a refuzat să comenteze conţinutul rapoartelor date publicităţii şi consideră că acestea nu sunt atât de ieşite din comun:

„Este vorba de rapoarte tactice de pe front, de imagini de moment care nu surprind în niciun fel întreaga amploare a acestui conflict. Nu aflăm prea multe lucruri noi despre ce s-a întâmplat în Irak în ultimii nouă ani, doar anecdote".

Poziţia Pentagonului este împărtăşită şi de majoritatea mass-media americane. Dar informaţiile dezvăluite ar evidenţia o nouă gamă de aspecte importante ale acestui război. De exemplu, întrebarea câte victime a făcut de fapt această conflagraţie.

Datele din aceste documente arată mult mai multe victime decât numărul recunoscut oficial de Pentagon. Se vorbeşte de moartea a 109.000 de irakieni în decursul a şase ani, dintre care aproape două treimi civili. Presa arabă menţionează cifre şi mai mari - 285.000 de morţi şi răniţi.

Tortura, afacere strict irakiană?

În SUA se pune o altă întrebare: cât de mari sunt pagubele de imagine suferite în urma acestor noi dezvăluiri? Cât de serios afectează ele imaginea Americii în Irak? În special controversate sunt rapoartele potrivit cărora militarii americani ar fi ştiut că prizonierii irakieni sunt torturaţi de forţele irakiene şi nu ar fi intervenit. Din nou, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Geoff Morrell:

„Irakul este o ţară independentă, cu armată proprie şi reguli proprii. Obligaţia noastră era să transmitem mai departe autorităţilor irakiene de profil informaţiile despre posibilele abuzuri iar ele să ia măsurile necesare.“

Sunt deci aceste acuzaţii de tortură o afacere strict irakiană? În niciun caz, crede cotidianul „New York Times“, în condiţiile în care crearea unor forţe armate irakiene operaţionale a fost unul din elementele centrale ale strategiei preşedintelui american Barack Obama de retragere a trupelor americane din Irak.

Între timp, în dezbatere s-au implicat şi Naţiunile Unite. Raportorul special al ONU pentru tortură, Manfred Nowak, i-a cerut de la New York preşedintelui Obama să demareze o investigaţie a acuzaţiilor de abuzuri suferite de deţinuţii irakieni.

Autori: Sabine Müller/Ovidiu Suciu
Redactor: Robert Schwartz