Dezinformare împotriva democrației

Cum ne putem proteja democrația? Mulți oameni din întreaga lume trăiesc în societăți libere supuse unor presiuni din ce în ce mai mari. În Germania, un indicator al dimensiunii acestei presiuni ar putea fi frecvența aparițiilor publice ale președintelui Biroului Federal pentru Protecția Constituției. Thomas Haldenwang a fost văzut în conferințe de presă sau la diverse dezbateri în repetate rânduri, de când a preluat mandatul, în 2018.

Mai multă dezinformare în super-anul electoral 2024?

La doi ani de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, Haldenwang este un barometru al dezinformării, știrilor false și spionajului. La un eveniment organizat de liberalii germani (FDP) în Bundestag, Parlamentul federal de la Berlin, Haldenwang a vorbit despre cât de mari sunt pericolele în 2024, an în care au loc, între altele, alegeri pentru Parlamentul European, prezidențialele din SUA dar și trei runde electorale de land în Germania.

Este un ”super an electoral” și trebuie să ne așteptăm la și mai multă dezinformare, răspândită ”pentru a discredita oponenții politici și a tulbura alegătorii, pentru a submina democrația și instituțiile acesteia”, a explicat președintele serviciului intern german de informații.

Faptul că Berlinul este una dintre țintele preferate ale propagandei și spionajului rusesc a fost demonstrat de așa-numitele Taurus Leaks, scandaluri declanșat după publicarea mai multor dovezi că hackeri pro-ruși au interceptat și oferit serviciilor secrete de la Moscova detalii dintr-o conversație digitală despre tehnica germană de luptă purtată de ofițeri de rang înalt din armata federală (Bundeswehr).

Câte secrete poate tolera o democrație?

Expertul în securitate Konstantin Kuhle, deputat FDP și membru în comisia parlamentară de control a serviciilor germane de informații, are, prin natura poziției sale, o dimensiune reală a acestor amenințări hibride.

Informațiile pe care Kuhle le primește de la Haldenwang în spatele ușilor închise rămân acolo, în dosul acelor uși închise. Dușmanii democrației nu trebuie să afle ce știu serviciile germane de securitate despre ei. Cu toate acestea, această formă de secretizare poate fi problematică pentru o societate deschisă și liberală. Mai ales că agenția care se ocupă de controlul respectării principiilor constituționale a folosit uneori metode discutabile.

”Linia subțire dintre apărarea libertății de exprimare, pe de o parte, și apărarea împotriva dezinformării, pe de alta, este ceva cu care autoritățile noastre se confruntă în fiecare zi”, a subliniat Kuhle, vorbind despre nevoia de echilibru dintre secretul necesar și transparența dezirabilă. Politicianul liberal pledează pentru încredere în activitatea Oficiului pentru Protecția Constituției.

Deutsche Welle: apărător al democrației

Instituțiile mass-media sunt și ele atente la activitățile serviciilor secrete interne și străine, dar și la alte amenințări directe. Chiar și în țări democratice, presa trebuie să se aștepte să fie în vizorul unor puteri străine. Acest lucru este valabil mai ales pentru un post radio-tv cu acoperire internațională, cum este Deutsche Welle, finanțat din bani publici fără a suferi interferențe politice sau de stat în conținutul relatat. La fel ca Oficiul Federal pentru Protecția Constituției, DW se consideră un apărător al democrației.

La evenimentul FDP dedicat dezbaterii pericolelor dezinformării, directorul general al Deutsche Welle, Peter Limbourg, a subliniat rolul DW, care oferă programe în 32 de limbi. Este important să fii acolo pentru oamenii care cred în democrație, „în Rusia, în China, în Belarus, în Venezuela, oriunde”. Cu toate acestea, elitele puterii din țările fără libertatea presei au încercat în mod repetat să restrângă sau chiar să blocheze complet recepția ofertelor media ale DW.

Informațiile Deutsche Welle ajung în prezent la aproximativ 320 de milioane de oameni din întreaga lume. Limbourg este îngrijorat, însă, de măsurile restrictive din țările țintă, care vor face programele DW mult mai dificil sau, în cel mai rău caz, chiar imposibil de recepționat. ”Dacă nu suntem prezenți acolo va fi din ce în ce mai ușor pentru dictatori și autocrați”, a subliniat directorul DW.

Estonia: alfabetizare media

Datorită istoriei sale, Estonia este deosebit de sensibilă la pericolele dezinformării și propagandei rusești. Cea mai nordică dintre națiunile baltice se învecinează direct cu Rusia. În 1940, Estonia a fost anexată de Uniunea Sovietică, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, și și-a recâștigat independența abia în 1991. Ambasadoarea Estoniei la Berlin, Marika Linntam, a vorbit la evenimentul din Bundestag despre un ”război din umbră” împotriva democrației, care ”nu are loc pe câmpul de luptă, ci în mintea și inimile oamenilor”. Scopul Rusiei este de a destabiliza, de a crea incertitudine și de a manipula.

Pentru a se înarma împotriva acestui lucru cât mai bine posibil, Estonia face mult pentru a îmbunătăți alfabetizarea media a populației sale. Ambasadoarea Linntam a relatat despre parteneriatele dintre autorități, mass-media, societatea civilă și organizații internaționale. O atenție deosebită este acordată tinerilor, care, din 2010, au parte de un curs obligatoriu de ”media și manipulare”.