Depresia, o chestiune de predispoziție

În 2022, nu mai puțin de 9,5 milioane de germani, adică mai bine de unul din zece, primeau un diagnostic greu de dus: depresie. Din nefericire, cazurile de depresie sunt în creștere, după cum relevă un studiu realizat de casa de asigurări de sănătate AOK, iar ele afectează în măsură mai mare femeile.

Una dintre aceste femei sunt eu.

În primăvara anului 2024 am început să am o stare de rău care mi-a devorat bucuriile de zi cu zi. Nu doar că dispariția liniștii sufletești și-a dat mâna cu disperarea, dar am fost năpădită și de sentimente de vinovăție, cum că nu sunt o mamă bună, o prietenă de nădejde, ori o soție pe măsură. Iar tensiunea interioară, întreținută de o mie de griji și de spaime, mă ridica din pat la primele ore ale dimineții.

Trebuie să recunosc că în ultimul timp viața mea s-a izbit de unele greutăți. De pildă atunci când, din postura de mamă care își crește singură copilul, a trebuit să trag din greu la serviciu și, în același timp, să-mi duc la bun sfârșit studiile. Ca să nu mai vorbesc despre teribila perioadă a pandemiei de coronavirus. M-am tot întrebat de ce îmi este din ce în ce mai rău în condițiile în care viața mea s-a îmbunătățit semnificativ în comparație cu deceniul precedent?

Predispoziția este un factor determinant

"Trebuie să înțelegem diferența între stres, durere sufletească și alte reacții normale la circumstanțe dificile ale vieții noastre și boala numită depresie. Vorbim despre două lumi complet diferite”, explică Ulrich Hegerl, psihiatru și președinte al consiliului de administrație al Fundației Germane de Ajutor pentru Depresie și Prevenire a Sinuciderilor.

"Cei mai mulți oameni, printre care m-am aflat eu, încă mai cred că depresia este strict o reacție la circumstanțe dificile de viață. Această presupunere poate deveni în sine o problemă”, spune Hegerl.

Medicul afirmă că un factor hotărâtor în apariția bolilor depresive este predispoziția la acestea. Pentru cei care o au, circumstanțele mai apăsătoare de viață pot într-adevăr să declanșeze o fază de boală. ”Predispoziția poate fi de natură genetică, dar și dobândită ca urmare a unor evenimente traumatice petrecute în copilărie”, spune psihiatrul.

O rețea de saliență mai mare ca indicator al depresiei?

Un studiu recent arată că depresia este mult mai mult decât o cădere emoțională și apariția unei oarecare stări de rău. Cercetătorii au reușit să demonstreze că o anumită rețea în creierul persoanelor afectate de depresie este semnificativ mai extinsă decât la persoanele sănătoase.

Această rețea de saliență (rețea de atenție) acționează precum un filtru în creier, controlându-ne atenția și direcționând-o către stimuli externi relevanți. Această rețea are un rol central  în reglarea răspunsului nostru emoțional la acești stimuli.

Deși modalitatea exactă în care se desfășoară aceste lucruri nu a fost elucidată încă, se pare că există o corelare între dimensiunea rețelei de saliență și anumite simptome ale depresiei, cum ar fi pierderea plăcerii și a motivației, după cum reiese din studiu.

Din acest motiv cercetătorii suspectează că extinderea rețelei de saliență ar putea servi drept indicator al depresiei, chiar dacă persoana nu prezintă (încă) niciun simptom depresiv.

Stigmatizarea persoanelor cu depresie

Prin urmare pot să spun cu mâna pe inimă că sunt nevinovată și că, atunci când am primit diagnosticul, sentimentul cheie care m-a încercat a fost acela de ușurare. Am reușit să nu mă mai simt rău pentru că mă simt rău, dar și să nu mă mai chinui singură cerându-mi să nu mai fiu ”așa”.

Pe de altă parte explicațiile domnului Hegerl și rezultatele studiului îmi dau clar de înțeles că voi fi mereu predispusă la episoade depresive, chiar dacă, potrivit profesorului, psihoterapia și medicația ar putea preveni o recidivă.

"Oameni afectați ar trebui să elaboreze un plan de urgență", sugerează psihiatrul. Adică să știe care sunt primele semne ale apariției despresiei și cam ce au de făcut. Această strategie poate însă presupune ca oamenii afectaţi de despresie să își facă situația vizibilă pentru semenii lor și să o tematizeze.

Mi s-a părut dificil și m-am simțit rușinată. "Una dintre cele mai mari provocări în cazul depresiei este stigmatizarea cauzată de o înțelegere falsă a bolii", spune Hegerl.

Iată de unde provine și rușinea mea. Acum știu suficient despre depresia mea pentru a nu o mai trata ca pe un defect de personalitate. Însă oamenii pe care îi întâlnesc știu și ei acest lucru?

Precizări: Termenul de "saliență", utilizat în psihologie și psihiatrie, se referă la caracterul izbitor al unui stimul și, prin urmare, la potențialul său de a atrage atenția. De pildă, un elefant roz într-un autobuz public va atrage mult atenția noastră, a tuturor, astfel încât, în termeni psihologici, el este un stimul salient.

Studiul la care se face referire în relatare: Atlasul Sănătății AOK: Prevalența depresiei în rândul populației germane. Cauze, consecințe și opțiuni de prevenire (2024).