Democraţia are nevoie de timp

Nu este nevoie de teorii docte şi nici de studii academice pentru a demonstra că democraţia are nevoie de timp spre a prinde rădăcini în ţinuturile lipsite complet, de-a lungul întregii lor istorii, de binefăcătoarea prezenţă a acestei forme de guvernare. Totuşi, NEUE ZÜRCHER ZEITUNG reaminteşte într-un scurt eseu occidentalilor că deşi la nivel global democratizarea se produce în valuri, victoria ei este în anumite regiuni, iluzorie. Dar ar fi cu totul nerecomandabil ca progresele pe care le face această unică legitimă formă de guvernare, să fie evaluate conform criteriilor occidentale, avertizează autorul textului referindu-se direct la aşa numita „primăvară arabă”. In căutarea cauzelor care generează un recul al procesului de democratizare, principala vină revine nu atît intervenţiilor dinafară sau revoltelor interne cît mai ales, guvernelor naţionale.

Poate şi din acest motiv, remarcă ziarul liberal leton DIENA, occidentul a rămas în expectativă. S-a decis să condamne neliniştile sîngeroase constatînd simultan că nu prea are ce face spre a remedia situaţia. In cazul Egiptului, reacţia a fost pragmatică: ce nu poate realiza revoluţia va obţine evoluţia.

Deocamdată ţările arabe şi Egiptul, în ocurenţă, stau în faţa unei schimbări de paradigmă: lupta nu se mai duce împotriva tiranilor, ca în 2011, ci între forţele laiciste şi cele islamiste, observă DER STANDARD, precizînd că pînă şi Statele Unite şi-au dat seama că nu pot influenţa mai deloc nici măcar guvernul de tranziţie de la Cairo, ceea ce se poate spune şi despre UE.

Mai dur este verdictul dat de DENIERES NOUVELLES D'ALSACE care reproşează Americii carenţa unei autentice politici în Orientul Apropiat de cînd preşedintele Obama şi-a luat în primire mandatul. Europenii sunt şi ei descumpăniţi. Şi chiar dacă ar avea ceva de spus, la Cairo nimeni nu-i mai ascultă. Occidentul s-ar încumeta să reacţioneze energic poate doar atunci cînd, din perspectiva economiei mondiale, situaţia de-a lungul Canalului Suez ar deveni ameninţătoare, deduce ziarul francez.

Britanicul THE SUNDAY TIMES recomandă apusului să sprijine eficient dar discret democratizarea ţărilor islamice, nemaifiindu-i îngăduit să tolereze colaborarea cu dictatorii şi despoţii, cînd aceştia se află de partea lui.

Ziarul britanic mizează şi pe avantajele revoluţiei tehnologice care le deschide tinerilor ochii. Chiar dacă occidentul este departe de a fi perfect, el oferă libertatea graţie democraţiei, ceea ce este mult mai atrăgător decît a trăi sub jugul unei dictaturi.

Există însă şi alte forme, de a împiedica instituirea unei autentice democraţii. În această privinţă, politica actualului şef al Kremlinului oferă cu prisosinţă exemple. Unul dintre cele mai recente este împotrivirea Moscovei, pe căi economice deocamdată, semnării de către Ucraina a tratatului de asociere la UE.

Săptămînalul ucrainean SERKALO NEDELI se întreabă dacă nu cumva Moscova va trece la un atac mai dur. Motivul pentru care ar face-o este limpede din perspectiva cotidianului GAZETA WYBORCZA: Putin nu numai că visează la Marea Rusie ci a făcut din acest vis un ţel politic. Refacerea Imperiului ar fi incompletă fără revenirea Ucrainei în comunitatea frăţească. In ultimii 13 ani Putin a depus eforturi în acest sens fără a-şi atinge ţelul.Acum, activităţile Moscovei în relaţie cu Kievul sunt o provocare pentru UE, fiindcă ele vizează direct propriile ei interese şi politica ei externă, conchide ziarul polonez.

Politica internă este focalizată de ziarele germane din perspectiva apropiatelor alegeri parlamentare. Campania electorală este ternă, lipsită de controverse şi dueluri, deşi subiecte ar exista. Dar, excedaţi de meandrele crizei, cetăţenii vor linişte iar formula unei mari coaliţii după scrutinul din septembrie pare cea mai aptă să satisfacă această nostalgie, sugerează NEUE PRESSE comentînd afirmaţiile făcute de Angela Merkel. Care ar fi spus că de vreme ce a condus deja o mare coaliţie, cu social-democraţii, în legislatura anterioară celeia pe care o încheie acum cu liberalii, excluderea acestei variante deja probate ar fi lipsită de credibilitate.

În schimb, nu fără o doză de ipocrizie, social-democraţii şi ecologiştii evită din răsputeri să abordeze chestiunea unei alternative la soluţia pe care o promovează fără nici un succes la alegători: cea a unei coaliţii socialist-ecologiste, remarcă TAGESSPIEGEL.

In sfîrşit, neobservat nu trece nici decesul lui Florin Cioaba. Ediţia electronică a revistei DER SPIEGEL se opreşte asupra subitei sale dispariţii, relatînd însă şi de ce aşa numitul rege al romilor, a declanşat în chiar ultimele sale zile de viaţă o nouă controversă între preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta. Cel dintîi l-a rugat pe un medic renumit să se deplaseze la căpătîiul bolnavului. Cel de-al doilea, a considerat insolent apelul făcut de preşedinte tocmai la serviciile unui medic deferit justiţiei pentru corupţie.