Delta Dunării: Dragarea şi urmările sale

Acordul privind grânele, încheiat între Ucraina şi Rusia, a fost prelungit. Pentru moment, Ucraina îşi mai poate exporta în siguranţă cerealele cu navele prin Marea  Neagră. Nu este clar deocamdată pentru cât timp a fost prelungit acest acord. Rusia a insistat să fie 60 de zile, Ucraina a cerut 120.

Cert este că alte căi de export pentru grânele din Ucraina sunt în continuare de mare importanţă. Prin porturi ucrainene la Dunăre, în primele cinci luni ale războiului s-a reuşit exportarea a mai bine de patru milioane de tone de grâne, potrivit anunţului făcut de Ministerul ucrainean al Infrastructurii, în vara anului trecut.

Dunărea este o magistrală de transport a grânelor, extrem de necesare. La prima vedere pare o soluţie perfectă. Dar o dispută aflată în toi atrage atenţia asupra unei multitudini de probleme. În februarie anul acest, acelaşi minister ucrainean a anunţat că a adâncit canalul Bâstroe, de la 3,9 la 6,5 metri.

Canalul leagă Marea Neagră de Braţul Chilia. Acest braţ al Dunării, cel mai nordic, formează graniţa de stat dintre România şi Ucraina. Autorităţile de la Bucureşti au fost revoltate fiindcă lucrările de dragare nu au fost convenite de comun acord, după cum susţine partea română.

Lucrările la Canalul Bâstroe au produs agitaţie fiindcă adâncirea râurilor şi altor ape curgătoare are urmări majore pentru floră, faună şi întreg ecosistemul.

Adâncirea apelor curgătoare este riscantă

În apele curgătoare există un echilibru foarte subtil, care face posibilă convieţuirea celor mai diverse specii de animale şi plante. Un astfel de habitat natural este grav perturbat de adâncirea albiei unei ape curgătoare. În zonele în care apa nu este adâncă cresc alge care produc oxigen.

Dar prin lucrările de gradare apar mai multe segmente în care apa este adâncă. Algele de acolo mor fiindcă nu mai pătrunde lumină suficientă până la ele şi sunt descompuse de microbi. Iar acele microorganisme consumă oxigen.

Cu alte cuvinte, segmentele de râu în care se produce oxigen devin mai puţine, iar cele în care se consumă oxigen se înmulţesc. Astfel apar aşa-numite găuri de oxigen în apa curgătoare, care sunt periculoase pentru peşti. "Astfel de zone ale morţii sunt un obstacol de netrecut pentru peştii migratori, cum ar fi păstrăvul de mare sau somonul, în drumul lor spre zonele în care îşi depun icrele", avertiza în 2020 WWF într-un articol despre adâncirea Elbei.

În plus, adâncirea face ca pânza freatică să scadă, ceea ce are urmări foarte complexe. "Viteza cu care curge apa creşte, apa se scurge mai rapid, ceea ce are efect asupra albiei râului, care este un habitat important pentru vietăţi mici şi microorganisme, cu urmări dintre cele mai devastatoare", a declarat experta WWF Beatrice Claus pentru Redaktionsnetzwerk Deutschland în vara anului 2022.

Creşterea vitezei de scurgere a apei face de asemenea ca malurile să-şi piardă din stabilitate. Aceasta poate fi un pericol pentru oamenii care trăiesc în apropierea râurilor. Dacă este inundaţie malurile cedează mai uşor. În cazul Elbei, care a fost dragată în repetate rânduri, a fost nevoie ca segmente întregi de mal să fie reîntărite. Aceste dragări au însemnat de asemenea dispariţia unor habitaturi foarte valoroase, cum ar fi luncile şi câmpurile inundabile.

Dunărea: Rezervaţie a biosferei şi importantă cale de transport

Delta Dunării este a doua deltă ca mărime din Europa, după Delta Volgăi. Regiunea în care Dunărea se varsă în Marea Neagră are o suprafaţă de 5800 de kilometri pătraţi, din care 72 la sută sunt arii protejate. În Delta Dunării există cele mai diverse biotopuri, în care trăiesc o multitudine de specii de animale.

Experţii se tem că în urma adâncirii Canalului Bâstroe, nivelul apei ar putea să scadă în toată Delta Dunării, şi asta ar putea să pună în pericol plantele şi animalele. Adâncirea considerabilă a canalului "în inima Rezervaţiei Biosfera Ucraineană a Deltei Dunării ar periclita o regiune ecologică sensibilă, care este protejată prin mai multe acorduri internaţionale", a avertizat experta WWF Irene Lucius pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung.

De la începutul războiului, Dunărea a căpătat o importanţă mult mai mare pentru transportul grânelor din Ucraina. Din martie 2022 volumul mărfurilor transportate prin porturile ucrainene la Dunăre s-a triplat, potrivit Ministerului Infrastructurii de la Kiev, citat de agenţia dpa. Din cele 17 milioane de tone de mărfuri exportate, 11 milioane au fost alimente. Pentru navele greu încărcate, care transportă aceste milioane de tone de alimente, apa trebuie să aibă o anumită adâncime - de aceea lucrările de dragare a canalului au şi avut o asemenea însemnătate pentru guvernul de la Kiev.