De ce s-au iscat disputele dintre SUA şi Germania

Relaţia cu Iranul

Germania e o mare susţinătoare a acordului nuclear cu Iranul, "Joint Comprehensive Plan of Action" (JCPOA). Acordul din 2015 obligă Teheranul să-şi limiteze ambiţiile nucleare, în schimbul unei înlesniri a sancţiunilor impuse de ONU, UE şi SUA. Din perspectiva Berlinului, acordul e o garanţie ca Iranul să nu dezolte arme nucleare. 

Donald Trump vede lucrurile altfel: pentru el, acordul cu Iranul e "cel mai prost deal al tuturor timpurilor". Şeful Casei Albe acuză Iranul că nu respectă înţelegerile şi a refuzat să certifice acordul. A ameninţat chiar cu revocarea întregului plan, ceea ce ar supăra Berlinul şi restul Europei.    

Comerţul şi taxele vamale prohibitive

Pentru Trump, deficitul comercial de 52,5 miliarde de euro al SUA cu Germania demonstrează că relaţia economică dintre cele două ţări nu e echitabilă. Din 1 mai ar putea să introducă taxe vamale prohibitive pentru importurile de oţel: a criticat în special exporturile de maşini din Germania în SUA. Politica protecţionistă a lui Trump a dus deja la o îngheţare a negocierilor pentru TTIP (Transatlantic Trade and Investment Partnership).      

Germania pledează pentru comerţul liber şi ar vrea să reînvie parteneriatul TTIP. Argumentează că taxele europene pe importuri americane sunt chiar ceva mai scăzute decât cele americane pe produse europene. Cu toate acestea, guvernul federal e dispus să renegocieze acordurile vamale cu SUA din 1994. Dacă Trump forţează un conflict comercial, Germania va propune taxe europene pe produse americane, de la motocicletele Harley Davidson la blugi şi whisky.

Bugetul militar al Germaniei

Dintre toate statele NATO, Germania e criticată cel mai dur de Donald Trump pentru bugetul redus alocat apărării. El îi reproşează Berlinului că beneficiază de apărarea alianţei NATO fără a contribui financiar suficient şi solicită ca Germania să aloce două procente din produsul intern brut pentru armată. Acest obiectiv a fost stabilit la summitul NATO din 2014. 

Anul trecut, Germania a alocat în jur de 1,2 procente din produsul intern brut pentru apărare - adică aproximativ 37 de miliarde de euro. Conform acordului de coaliţie, acest buget va creşte în următorii patru ani, dar nu va ajunge la cele două procente din PIB. În schimb, Berlinul vrea ca sumele ridicate pe care Germania le alocă pentru ajutorul de dezvoltare acordat ţărilor sărace (în jur de 23,3 milioane de euro în 2016) să fie considerate o contribuţie la prevenirea crizelor şi, în consecinţă, la securitatea globală.

Protecţia mediului

Cu toate că nici Germania nu respectă obiectivele acordului de la Paris, guvernul de la Berlin consideră că acesta e baza pentru lupta împotriva emisiilor de dioxid de carbon şi a încălzirii globale. În schimb, Trump a decis ca SUA să iasă din acest acord în noiembrie 2020, în cea mai apropiată dată posibilă.

Din când în când, Trump pune în vedere ca americanii să revină la acordul de la Paris, dar Berlinul pare să se fi obişnuit cu ideea că nu se va ajunge la progrese în privinţa climei cu actualul preşedinte american.

Migranţi şi refugiaţi

Diferenţele de opinie cele mai evidente dintre Merkel şi Trump au apărut în legătură cu politica de migraţie. În campania electorală a lui Trump, zidul dintre SUA şi Mexic, menit să-i ţină departe pe imigranţi, a ocupat un loc central, în timp ce Angela Merkel a lăsat să intre în ţară peste un milion de solicitanţi de azil în perioada 2015-2016.

La scurt timp după victoria lui electorală, Trump a spus într-un interviu acordat ziarului german Bild că Merkel "a făcut o greşeală catastrofală când i-a lăsat pe toţi ilegalii ăştia în ţară". Merkel, la rândul ei, se îndoieşte că zidul lui Trump de la graniţa cu Mexicul va rezolva problema imigraţiei ilegale în SUA.

Gazoductul Nordstream 

Trump e sceptic în privinţa unui al doilea gazoduct în Marea Balitcă între Germania şi Rusia. Preşedintele a declarat că Germania devine dependentă de Kremlin prin proiectul Nordstream şi va plăti această dependenţă "cu miliarde de dolari". Concluzia sa: "Aşa ceva nu-i în ordine."

Mai multe state esteuropene din NATO sunt de aceeaşi părere. Pe de altă parte, Berlinul presupune că Washingtonul vrea să exporte mai mult gaz american în Europa.

Autori: Jefferson Chase / Rupert Wiederwald (das)