Magistrații de partea corupților lucrează pentru Rusia?

Nimeni nu poate apăra România de ceea ce fac politicienii, judecătorii și procurorii. Ei nu joacă de partea țării, de partea UE, de partea NATO. Ei sunt dincolo, în tabăra adversarilor. Cu ajutorul lor, Rusia își poate săpa liniștită nișele de intrare, fără ca nimeni să observe, fără să existe vinovați, trădători și incompetenți.

Cea mai mare parte a elitei politice și juridice din României e împotriva statului de drept, împotriva principiilor dreptului, împotriva logicii de bun simț. Opoziția politică e nesemnificativă, în vreme ce opoziția printre magistrați scade, pe măsură ce toate legile sunt dedicate salvării infractorilor, iar Klaus Iohannis acceptă cu seninătate o contrareformă mai dură decât cea a lui Liviu Dragnea.

Nu e de mirare că fostul premier Victor Ponta vorbește despre succesul contabilizat de președinte după decizia de ieri a Înaltei Curți care produce o amnistie generală camuflată: „Iohannis a reușit ce n-am reușit nici eu cu Crin Antonescu de marțea neagră, nici Dragnea cu OUG13”. În această frază, Ponta își recunoaște propriul joc pro-corupți, dar dă și un verdict clar: președintele a fost mai bun decât el, Dragnea și Antonescu la un loc. Klaus Iohannis nu a făcut niciun efort în cele două mandate ale sale pentru a redresa lupta anticorupție, pentru a ajuta România să iasă din cercul vicios al politicienilor corupți, care corup magistrați și care la rândul lor caută căi de scăpare pentru infractorii clasei politice.

Practic, prin ce s-a întâmplat ieri (25.10.2022) în România, principiul prescripției răspunderii penale se poate aplica și retroactiv, de aceea e posibil să scape de pedepse nu doar marii corupți, ci și violatorii, traficanții de persoane și droguri, hoții și tâlharii.

Totul după decizia Curții Constituționale din luna mai anul acesta plus cea din aprilie 2018, care calcă în picioare principiul de drept al neretroactivității și deschid larg ușile pentru o amnistie mascată. Pe acest fond solid construit de judecătorii constituționali cu datorii politice, Înalta Curte a hotărât marți cum prescripția unor fapte se aplică retroactiv, conform principiului legii penale mai favorabile, ținând cont de cele două hotărâri ale Curții Constituționale din România (CCR).

În mare parte, întreaga strategie e opera unui fost procuror anticorupție, care în fruntea DNA părea curajos și intransigent, dar care, după ce a fost numit judecător la Curtea Constituțională de fostul președinte Traian Băsescu, a făcut o piruetă de 360 de grade și a trecut de partea cealaltă. După ce ani de zile s-a bătut cu sistemul care nu-l ajuta să prindă peștii mari din bazinul corupției autohtone, ajuns la CCR, Daniel Morar și-a pus toate calitățile în slujba  infractorilor pe care îi cunoștea atât de bine. Poate că n-ar fi vrut să-i salveze pe toți, fiindcă pe lista lui de priorități erau doar două persoane, Ioana Băsescu și Elena Udrea, dar așa s-a nimerit.

Pe scurt, Înalta Curte a ajuns la concluzia că între aprilie 2018 și mai 2022 nu se ia în considerare întreruperea prescripției: adică timpul folosit pentru diferite acte procedurale și care până acum se scădea din termenul total de prescripție a unei fapte. Spre exemplu, legea prevede un termen de prescriere de 8 ani pentru infracțiuni în care pedeapsa este mai mare de 5 ani, dar nu depășește 10 ani. Adică, dacă în opt ani nu există o decizie finală a judecătorilor, fapta se prescrie. Mergând mai departe, în perioada procesuală se consumă mult timp, care până acum nu se scădea din cei 8 ani care, să spunem, ar fi trecut, fără ca instanța să ia vreo decizie în privința inculpatului. Așa că se putea ajunge ca într-un singur dosar timpul dedicat actelor procesuale să fie de ani de zile, care s-ar fi adăugat celor 8 ani, care asigură prescrierea faptei.

CCR a decis însă ca vremea pierdută cu acte și proceduri juridice să fie socotită drept timp scurs în favoarea prescripției. În această logică, toți cei cu dosare penale aflate pe rol au șanse să fie exonerați de pedepse, cu excepția criminalilor și violatorilor de copii. Fostul șef al Direcției de Investigarea Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Daniel Horodniceanu, spune pentru Libertatea că 70% din dosarele la care lucrează se vor prescrie. Ponderea dosarelor de corupție va fi și mai mare, pentru că pedepsele în acest caz merg rareori până la zece ani.

Deocamdată nu scapă de închisoare corupții cu decizii definitive, dar Curtea Constituțională poate găsi ceva și pentru ei, fiindcă principalul rol al acestor judecători pare să fie obediența față de stăpânul politic care le-a oferit fotoliul. Daniel Morar e doar exemplul cel mai clar.