De ce devin femeile tot mai influente? Ce urmează?

Se observă schimbări importante în emanciparea femeilor, dar în același timp studiile sociologice au consemnat și o constantă a patriarhatului și a menținerii reflexelor misogine. 

Întreaga societate e scindată între o elită economică stabilă și înfloritoare și o majoritate care trăiește de la o leafă la alta sau se află în grade diferite de sărăcie. În rândul femeilor există aceeași împărțire între cele cu spirit antreprenorial, bine pregătite profesional, gata să răzbată și să se bată într-o lume dură a bărbaților și celelalte, cu o educație mai scăzută, provenite din medii defavorizate, pentru care viața e grea, dură, uneori fără oportunități și uși care se deschid. Potrivit unui studiu susținut de Fundația Friedrich Ebert, rata ocupării femeilor pe piața autohtonă a muncii (59,1% din totalul populației ocupate) este mult mai mică decât a bărbaților (77,7%) și decât media ratei de ocupare a femeilor în UE (de 69,3% în 2022). România are printre cele mai mari diferențe între sexe în privința ratei de ocupare. Aceeași cercetare scoate în evidență că participarea femeilor în structurile de conducere (membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalți conducători ai administrației, conducători și funcționari superiori) a crescut spectaculos, atât în sectorul public, cât și în cel privat: de la 34% în 2002, la 40% în 2011, până aproape de 50% în 2021. În prezent, ponderea femeilor în categoria structurilor de conducere o depășește pe cea din totalul populației ocupate. Mai mult decât atât, proporția persoanelor cu funcții de conducere este mai mare în rândul femeilor: 3,14% dintre femeile ocupate sunt în structurile de conducere, în timp ce în rândul bărbaților procentajul celor cu funcții de conducere este de 2,89%. De asemenea, femeile sunt majoritare, și ponderea lor este în creștere, în categoria specialiștilor din diverse domenii de activitate: dacă în 2002 femeile reprezentau 51% din specialiști, în 2021 procentajul a ajuns la 60%.

Aproape 600.000 de femei sunt acționare sau asociate în companii active în mediul de afaceri din România, cu 11% peste nivelul din 2019 și cu 46% mai multe decât în 2013, potrivit unei analize KeysFin. Circa 170.000 de companii locale (20% din total) sunt controlate majoritar de femei, iar cifra de afaceri a acestor companii a fost de 35 de miliarde de euro, aproximativ 9% din totalul cifrei de afaceri generale din 2021. Antreprenoriatul feminin este în ascensiune, dar cea mai importantă tendință notată de Eurostat pentru România este reducerea diferenței între veniturile bărbaților și cele ale femeilor. Practic, pentru prima dată, în 2021, România a înregistrat al doilea cel mai mic decalaj salarial pe criterii de gen, de doar 3,6%. Anul acesta, însă, potrivit Ministerului Muncii, femeile au ajuns să câștige mai bine decât bărbații: media salarială a femeilor în luna februarie 2024 a fost de 6026 de lei brut față de 5804 de lei în cazul bărbaților.

Nu există, însă, politici în sprijinul femeilor, care adesea merg la serviciu, dar se ocupă și de gospodărie și de copii, cum nu există nici pași legislativi importanți pentru încurajarea femeilor spre afaceri și politică. Sunt studii care arată că o mai mare participare a femeilor în funcțiile executive ale unor companii și în consiliile de administrație ale acestora duce la o creștere economică.

De altfel, participarea femeilor în conducerea firmelor e importantă și pentru că mai mult de 70% din deciziile de cumpărare la nivel global sunt luate de femei

Creșterea influenței femeilor în afacerile din România e indubitabilă, dar stabilizarea acestei tendințe are nevoie și de susținere politică, în așa fel încât să fie promovate mai multe legi care să le sprijine pe femeile ocupate. Pentru ca lucrurile să se miște în această direcție Parlamentul de la București ar trebui să voteze Legea care să oblige partidele la o cotă de gen de 30% pentru locurile eligibile. Deocamdată proiectele depuse sunt tergiversate de parlamentarii bărbați, iar numărul femeilor din politică a scăzut la ultimele alegeri, față de precedentele: spre exemplu, la alegerile europene din 2019, procentul femeilor care au obținut un mandat a fost de doar 21,2%, în scădere cu 13,3% față de 2016. În România doar 5,4% dintre primari sunt femei, iar în legislativ din 466 de fotolii, numai 88 sunt ocupate de femei.