Davos: vorbe mari şi vorbe nerostite

Omenirea are obligaţia de a rezolva cât mai rapid posibil trei dintre problemele globale fundamentale: sărăcia, inegalitatea şi criza resurselor. Aceasta ar trebui, cel puţin, să fie agenda pe care organizaţiile non-guvernamentale germane şi-ar fi dorit să o vadă pusă pe masa participanţilor la Forumul Economic de la Davos. O bună ocazie are, vineri seară, ministrul federal al Dezvoltării, Gerd Müller, invitat, alături de o serie de donatori şi beneficiari ai unor programe de asistenţă, la o cină organizată de fundaţia Bill şi Melinda Gates şi de solistul trupei U2, Bono. Departamentul condus de Müller primeşte două miliarde de euro suplimentare din bugetul federal, banii urmând să fie folosiţi în proiecte prin care întreaga populaţie a planetei să beneficieze sustenabil şi echitabil de pe urma globalizării.

Multimiliardarul Bill Gates a adus, la Davos, un mesaj foarte optimist: "până în 2035 nu vor mai exista în lume ţări sărace". Până atunci, însă, a completat Gates, în ciuda progreselor evidente, cei un miliard de oameni care trăiesc încă în sărăcie sunt un semn că "nu există încă motive de sărbătoare".

Deocamdată, prăpastia ce desparte lumea săracă de bogaţii planetei este una dintre cele mai mari pericole pentru economia mondială. Veniturile tot mai mici sunt punctul de plecare al unor viitoare pagube majore în următoarele decenii, se arată într-un studiu dedicat riscurilor globale difuzat participanţilor la forumul de la Davos.

Zâmbete şi şanse ratate

Politic, unul dintre momentele de vârf ale reuniunii din staţiunea elveţiană a fost intervenţia de 20 de minute a preşedintelui iranian Hassan Rohani, liderul de la Teheran dozându-şi timpul eficient pentru a putea vorbi despre Siria, terorism, politica atomică, petrol şi relaţii de prietenie cu toate ţările. Ce nu a mai încăput în discursul lui Rohani a fost o referire, de orice fel, la statul evreu. Dar nici nu s-a străduit prea tare nimeni să-l determine pe Rohani să o facă. Fondatorul Forumului de la Davos, Klaus Schwab, l-a întrebat pe Rohani dacă prin "toate ţările" înţelege chiar "toate ţările", liderul iranian răspunzându-i cu un zâmbet şi cu cuvintele "Toate ţările care au recunoscut oficial Republica Islamică Iran". Schwab a încercat să tragă concluzia: "Repet ceea ce aţi spus: toate ţările". Văzându-şi companionul de discuţie aruncând un nou zâmbet, Schwab a simţit nevoia să adauge: "Care v-au recunoscut oficial sau poate o vor face". Rohani a zâmbit, a zâmbit şi publicul din sală şi a aplaudat. Aşa s-a încheiat discuţia.

Ecourile ei s-au făcut, însă, auzite la conferinţa de presă a preşedintelui israelian Shimon Peres. "Iranul este centrul terorii în vremurile noastre", a comentat şeful statului evreu, calificând discursul lui Rohani drept o oportunitate ratată, în condiţiile în care preşedintele iranian nu ar fi manifestat "nici un fel de susţinere pentru pacea în Orientul Apropiat". Remarca lui Peres vine ca urmare a refuzului exprimat de Rohani de a-l întâlni, la Davos, pe preşedintele israelian. Premierul de la Ierusalim, Benjamin Netanyahu, prezent şi el la evenimentul din staţiunea alpină elveţiană, a condiţionat o eventuală întrevedere cu Rohani de recunoaşterea de către Iran a Israelului.

Aşteptând investitorii şi pacea

"Armele atomice nu-şi găsesc locul în strategia de securitate a Iranului", a asigurat, în discursul rostit la Davos, Rohani, pledând, simultan, pentru o ridicare a sancţiunilor internaţionale impuse Teheranului. Embargoul a dăunat exploatărilor de petrol, blocada nepermiţând, între altele, modernizarea tehnologiei folosite la exploatarea uneia dintre cele mai mari rezerve de ţiţei a lumii. Cu câteva ore mai devreme, liderul de la Teheran a discutat cu o serie de experţi şi potenţiali investitori, pe care i-a invitat - ca pe toţi participanţii la Forum - să se lămurească direct, în Iran, de potenţialul investiţional al ţării sale.

Investiţii aşteaptă şi Israelul, premierul Netanyahu, care a vorbit câteva ore după preşedintele iranian sugerând tehnologiile, start-up-urile IT şi cercetarea ca principale atracţii pentru cei care au bani de plasat în afaceri de perspectivă. Referindu-se la discursul lui Rohani, Netanyahu a apreciat că vorbele acestuia "sună bine dar sunt false", un exemplu fiind cazul sirian: deşi se pronunţă împotriva unei intervenţii externe, "ei înşişi intervin" acolo. Alături de Rusia, Iranul este considerat cel mai important aliat al regimului Bashar al Assad.

Premierul evreu a găsit, pe de altă parte, "puncte comune" cu o serie de state arabe din regiune: ca şi acestea, Israelul nu doreşte ca Iranul să deţină arsenal atomic. Dar, desigur, a încheiat Netanyahu, o schimbare radicală de atitudine a Iranului faţă de Israel "ar fi minunată" şi "ar modifica întregul raport de securitate al regiunii". Toamna trecută, Rohanii a transmis, pe Twitter, gânduri bune tuturor evreilor, cu ocazia noul an evreiesc.