Dacă Krasnoselski este „președinte”, cine este Igor Dodon?

La două săptămâni după ce poliția moldovenească i-a gazat și târât cu fața pe asfalt pe combatanții care au luptat, în 1992, pentru integritatea teritorială a Moldovei (urmare a unui protest la care au cerut să fie tratați gratis în instituțiile medicale), președintele pro-rus Igor Dodon s-a întâlnit cu șeful grupării separatiste de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, pe care l-a numit „președintele Transnistriei”: „Astăzi a avut loc a şaptea noastră întâlnire, cu Vadim Nikolaevici (Krasnoselski), cu președintele Transnistriei”… Așa l-a prezentat Dodon pe șeful administrației separatiste.

Întâlnirea a avut loc marți, la reședința prezidențială de la Condrița (întreținută din bani publici), acolo unde, în 2017, Igor Dodon și-a permis să organizeze cumetria mezinului.

Acuzații de înaltă trădare

Niciun oficial moldovean (indiferent de rang) nu a folosit până acum sintagma „președintele Transnistriei” în raport cu șeful grupării separatiste de la Tiraspol. Opoziția îl acuză pe Dodon că, prin gestul său, a recunoscut în mod implicit regimul separatist ca fiind unul legitim, ceea ce poate fi considerat „trădare de Patrie” și încălcarea jurământului depus de șeful statului. Dodon a recurs la acest gest în preajma Zilei Constituției Republicii Moldova (29 iulie). La 23 decembrie 2016, acesta a jurat, cu mâna pe Constituție, să apere suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a Moldovei. Miercuri, 29 iulie, într-un mesaj lansat cu ocazia Zilei Constituției, Dodon a menționat că „a onora Constituția țării înseamnă a fi patriot”.

Potrivit liderilor opoziției, prin gestul său în raport cu Krasnoselski, Igor Dodon speră să-și asigure câteva zeci de mii de voturi din stânga Nistrului la alegerile prezidențiale din toamnă. Tradițional, în cadrul scrutinelor organizate în Republica Moldova, din stânga Nistrului sunt aduși organizat, cu autocarele, la secțiile de votare din dreapta Nistrului, zeci de mii de transnistreni, pentru a înclina balanța în favoarea candidatului pro-rus. „Cu aceste vizite extrem de suspecte și imorale la Condrița se încearcă crearea condițiilor necesare pentru deschiderea secțiilor de vot în regiunea transnistreană, în condițiile în care nimeni nu cunoaște registrele cu alegători din stânga Nistrului”, a atenționat vicepreședintele Platformei DA, Igor Munteanu. Formațiunea a anunțat că va depune o plângere la Procuratura Generală în legătură cu prestația de marți a președintelui în cadrul întâlnirii cu liderul separatist. „Dodon a devenit simbolul trădării permanente a intereselor naționale și nu este departe ziua când vom afla exact în schimbul a câte pungi și genți a avut loc tranzacționarea țării”, a menționat deputatul Platformei DA, Alexandru Slusari.

Generezi o problemă, o rezolvi și prezinți rezultatul ca pe o virtute

Regimul de la Tiraspol a profitat de pandemie ca să instaleze ilegal, în jurul localităților subordonate Chișinăului, 27 de posturi militare numite de Krasnoselski și Dodon „posturi temporare de carantină”. Din cauza acestor posturi ilegale, peste 50.000 de locuitori din 11 localități ale Republicii Moldova nu pot circula liber, iar situația în Zona de Securitate s-a tensionat. Marți, cei doi s-au întâlnit pentru ca președintele moldovean să-l convingă pe șeful administrației separatiste să retragă acele posturi. La scurt timp după întâlnirea de la Condrița, administrația separatistă de la Tiraspol a difuzat un comunicat în care anunța despre lichidarea a 5 posturi temporare de control, alte 15 fiind retrase săptămâna trecută.

Între altele, Dodon și Krasnoselski au discutat și despre dosarele penale inițiate de procurorii moldoveni împotriva unor exponenți ai regimului ilegal de la Tiraspol (separatiștii insistă ca dosarele să fie clasate) – președintele moldovean asigurând, după întrevedere, că a fost atinsă o înțelegere „care ne va permite să ne mișcăm înainte” pe acest subiect. Asta deși anterior Igor Dodon menționa că nu are nicio influență asupra procurorului general.

Pacificatorii ocupanți

Igor Dodon nu a uitat să elogieze și pacificatorii ruși de la Nistru: „Am reiterat importanța operațiunii de pacificare de pe Nistru ca garant al păcii și securității cetățenilor și am acceptat să întreprindem pași comuni pentru a nu admite agravarea situației în Zona de Securitate, care ar submina pacea și stabilitatea pe întreg teritoriul Republicii Moldova”, a menționat Dodon.

„De 28 de ani, militarii ruși ocupă teritoriile care aparțin de drept statului și cetățenilor Republicii Moldova, sub pretextul că ar reprezenta o „operațiune de pacificare”. Ca și în alte zone de conflict, Rusia a inspirat către anul 1992 formarea unor grupuri de insurgenți locali pro-URSS, pe care i-a echipat, instruit și ghidat să lupte contra autorităților legitime ale Moldovei - tot așa a făcut Rusia în Georgia (2008), iar în 2014 și în Ucraina”, a reacționat deputatul Igor Munteanu, ex-ambasador al Moldovei la Washington. Potrivit lui, Rusia exploatează narativul că „a adus pacea în 1992”: „Fals! Acțiunea de ”impunere a păcii” nu a fost autorizată de nicio structură internațională, însemnând de fapt o intervenție brutală, militară, în scopul scindării teritoriale și fortificării regimului separatist de la Tiraspol. Rusia insistă pe faptul că pacificatorii ruși vor sta până când regimul separatist va primi ”un statut special, garantat corespunzător”, folosindu-se de pacificatori ca de o pârghie în atingerea scopurilor politice”, susține Munteanu.

În opnia analistului politic de la Chișinău, Ion Tăbârță, „misiunea lui Dodon, ca factor de influență a Rusiei, este să semneze un act de soluționare a conflictului transnistrean, în parametrii planului Kozak de federalizare a Moldovei”, iar instalarea posturilor militare ilegale pe Nistru face parte din planul regimului separatist de a-și întări prezența și controlul în Zona de Securitate și de a ocupa noi teritorii ale Republicii Moldova.