1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Preşedintele nu va mai fi ales de Parlament

Vitalie Călugăreanu, DW-Chișinău4 martie 2016

Președintele Republicii Moldova va fi ales direct de către popor și va putea fi demis prin referendum. Așa a decis vineri Curtea Constituționlă.

https://p.dw.com/p/1I7Rd
Imagine: picture alliance / dpa

Curtea a fost sesizată de un grup de deputați liberal-democrați. Aceștia au contestat procedura de modificare a Constituției în anul 2000, când s-a trecut de la republică prezidențială la republică parlamentară. Liberal-democrații au avut obiecții în ceea ce privește procedura de modificare a Constituției – când Curtea Constituțională a avizat proiectul inițial al legii votate în anul 2000, acesta prevedea ca președintele să aibă minim 35 de ani și să fie ales cu 51 de voturi. Ajuns în Parlament, însă, în lectura a doua, aleșii poporului au votat ca vârsta candidatului la Președinție să fie de minim 40 de ani, iar învestirea să aibă loc cu 61 de voturi, ignorând avizul Curții Constituționale. Curtea a considerat că avizele CC nu poartă doar un caracter consultativ, ci constituie un act ce stă la baza procedurii de modificare.

93% dintre moldoveni vor să-și aleagă direct președintele

Astfel, după hotărârea de vineri, 4 martie, a Curții, până la sfârșitul lunii mai 2016, moldovenii vor fi chemați la urne să-și aleagă președintele prin vot direct – așa cum, potrivit sondajelor, își doresc 93% din cetățeni. După intervenția de vineri a Curții, art. 78 din Constituția arată astfel:

(1) Președintele este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.

(2) Poate fi ales Preşedinte al Republicii Moldova cetăţeanul cu drept de vot care are 40 de ani împliniţi, a locuit sau locuieşte permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de 10 ani şi posedă limba de stat.

(3) Este declarat ales candidatul care a întrunit cel puțin jumătate din voturile alegătorilor care au participat la alegeri.

(4) În cazul în care nici unul dintre candidați nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin între primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur.

(5) Este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi, cu condiția că numărul acestora e mai mare decât numărul de voturi exprimate împotriva candidatului.

(6) Procedura de alegere a Președintelui Republicii Moldova este stabilită prin lege organică.

Curtea și-a motivat decizia prin faptul că actuala procedură de alegere a președintelui este o „sursă de criză constituțională”, întrucât poate servi ca bază de dizolvare în mod repetat a Parlamentului, ceea ce s-a și întâmplat în ultimii ani. Ori, „forma de alegere a președintelui nu poate fi sursă de criză constituțională”, au menționat judecătorii înaltei curți.

De asemenea, a fost modificat art. 89 din Legea Supremă, care prevede demiterea din funcție a președintelui. După amendare, acest articol arată astfel:

(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care se încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele Republicii Moldova poate fi suspendat din fucție de către Parlament cu votul a două treimi din deputaţi.

(2) Propunerea de suspendare poate fi iniţiată de cel puţin o treime din deputaţi şi se aduce neîntârziat la cunoştinţa Preşedintelui Republicii Moldova. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. Dacă propunerea de suspendare din funcție este adoptată în cel mult 30 de zile, se organizează un referendum de demitere a președintelui.

Reacțiile politicienilor

Potrivit deputatului PD, Sergiu Sîrbu, urmează ca Parlamentul să revadă urgent un set de legi pentru ca, după expirarea mandatului actualului președinte Nicolae Timofti (luna martie 2016), „în cel mult două luni, să fie ales în mod direct un nou șef de stat”. Sîrbu crede că până pe 24 mai 2016, moldova ar trebui să aibă un nou șef al statului. El a menționat că începând de astăzi PD se va pregăti „intens de alegerea directă a președintelui”.

Și liderul socialiștilor, Igor Dodon, a menționat că PSRM va avea un candidat puternic la funcția de șef al statului, iar numele acestuia va fi decis la Consiliul Republican al formațiunii. El a apreciat decizia de vineri a Curții Constituționale: „Este un pas bun pentru restabilirea democrației în Moldova. Este rezultatul presiunii societății, al protestelor”, a menționat Dodon.

Și liderul Partidului „Platforma Demnitate și Adevăr”, Andrei Năstase, liderul protestatarilor pro-europeni din Piața Marii Adunări Naționale a apreciat decizia Curții Constituționale ca „o reușită fără precedent a societății civile”. „Hotărârea Curții Constituționale este dată în anticiparea unei reușite fără precedent a societății civile, deșteptate și mobilizate de către Platforma Demnitate și Adevăr, inclusiv în vederea declanșării referendumului republican de modificare a Constituției sub aspectul alegerii și demiterii directe a preşedintelui de către întreg Poporul, reducerii (de la 101 la 71) a numărului de deputați și a limitării imunității parlamentare”, a menționat Năstase.

Lupta se va da între vectorii geopolitici

Potrivit ultimelor sondaje, politicienii moldoveni care se bucură de cea mai mare încredere din partea populației sunt: pro-rusul Igor Dodon și pro-europenii Maia Sandu (liderul Partidului „Acțiune și Solidaritate”) și Andrei Năstase. Doi dintre liderii politici care de asemenea apar în sondaje – liberalul Dorin Chirtoacă (primar de Chișinău) și liderul „Partidului Nostru” (pro-rus), Renato Usatîi (primar de Bălți) sunt prea tineri ca să poată candida la funcția de șef al statului.

Potrivit experților în drept constituțional, actualul președinte Nicolae Timofti va rămâne în funcție până când îi va expira mandatul și va fi reales un nou președinte deja în baza noii proceduri.