Curtea Constituţională a Germaniei depolitizează ZDF

Consiliul de Televiziune şi Consiliul de Administraţie - aşa se cheamă cele două organisme de supraveghere care decid încotro se îndreaptă televiziunea publică germană ZDF, din perspectivă economică şi a conţinutului programelor. După decizia Curţii Constituţionale de marţi, 25.03, cele două consilii vor suferi modificări, fiindcă reprezentanţii statului şi partidelor trebuie să formeze maximum o treime din total. În plus, decizia nu se referă doar la ZDF, ci la toate posturile publice de radio şi televiziune. Textual, judecătorii au stabilit că instanţele de supraveghere ale posturilor trebuie să fie formate "potrivit princiilor fundamentale care asigură pluralismul conţinutului jurnalistic şi o cât mai mare îndepărtare a membrilor săi de instituţiile statului".

Ameninţare pentru libertatea presei

Decizia instanţei şi cota de o treime au corespuns aproximativ cererii avansate de exemplu de sindicatul ziariştilor germani DJV. Şi Christian Mihr, şef al filialei germane a "Reporterilor fără Frontiere", a salutat decizia Curţii din Karlsruhe. "Suntem mulţumiţi deoarece am tot criticat structura şi componenţa consiliilor de supraveghere", a declarat el. Nemulţumirea a fost provocată de faptul că în trecut numeroase posturi de redactor şef, deci posturi ocupate de ziarişti şi nu de politruci, au fost ocupate nu în virtutea calificării profesionale ci în virtutea apropierii politice de un partid sau altul. Această practică a dus până la urmă, potrivit lui Mihr, la atacuri asupra independenţei jurnaliştilor şi la încălcarea libertăţii presei.

"Reporterii fără Frontiere" nu sunt singurii care văd lucrurile astfel. Că posturile de conducere în radioteleviziunea publică germană se ocupă de la un anumit nivel în sus în baza simpatiilor politice şi nu exclusiv a competenţiei profesionale - asta se ştie. Redactorii şefi, directorii de program sau intendanţii instalaţi la conducerea posturilor - toţi sunt numiţi şi în baza algoritmului stabilit de cele două tabere majore din politica germană. O vorbă răspândită spune că majoritatea candidaţilor la posturile de conducere călătoresc având în buzunar fie un bilet roşu fie unul negru. Cu alte cuvine, sunt apropiaţi fie de socialişti fie de conservatori. Candidaţii care nu pot fi cu uşurinţă identificaţi ca apropiaţi de una sau alta din tabere sunt numiţi "multicolori" sau "gri" şi se pretează de minune pentru "soluţiile de compromis".

În mod normal, acest joc al echilibrului de forţe în consiliile de supraveghere ale posturilor de radio şi televiziune funcţionează fără fricţiuni şi fără zgomote. Numai câteodată apar scântei. Aşa s-a întâmplat în anul 2009, când reprezentanţii conservatorilor erau majoritari în consiliul de administraţie al ZDF şi nu au fost de acord să prelungească contractul redactorului şef de atunci, Nikolaus Brender. Afacerea a provocat un amplu ecou şi stă la originea actualei sentinţe a Curţii Constituţionale. "Roşii" înfrânţi atunci din consiliul de administraţie al ZDF, în speţă premierii social-democraţi ai landurilor Renania-Palatinat şi Hamburg au depus plângere pe masa instanţei supreme. Remarcabil este în context că două instituţii ale statului au cerut paznicilor constituţiei să verifice dacă nu cumva statul exercită o prea mare influenţă asupra mass media publice.

În urma prezentei decizii, cota rezervată statului şi partidelor în consiliile de supraveghere a fost coborâtă la maximum 33 la sută. Dar până acum aceeaşi cotă era fixată la 40 la sută şi rămâne de văzut ce schimbări vor surveni în privinţa criteriilor de ocupare a posturilor de conducere şi conţinutului relatărilor politice difuzate de posturile publice.