Războiul din Gaza pe Wall Street: cine obține profituri mari

ONU a atras atenția că există „dovezi clare” că s-au comis crime de război în „explozia de violență din Israel și Gaza”. Dar asta nu-i o problemă pe Wall Street, unde mai importante sunt profiturile colosale care pot ieși din acest război.

În discuțiile din această lună despre câștigurile din al treilea trimestru, analiștii de la Morgan Stanley și TD Bank au remarcat fără ocolișuri profitul care poate fi obținut din potențiala escaladare a conflictului și au pus întrebări neobișnuit de precise despre câștigurile financiare ale războiului dintre Israel și Hamas, relatează The Guardian.

Preocuparea pentru câștiguri a renumitului centru financiar american nu reprezintă o anomalie în sine, însă contextul și modul în care acestea pot fi obținute ridică serioase probleme de ordin etic.

Un război în plus înseamnă o cerere mai mare de armament, iar decizia Casei Albe de a oferi un ajutor financiar consistent a mărit apetitul producătorilor de arme.

Președintele Joe Biden a cerut Congresului SUA aprobarea pentru un ajutor militar și umanitar de 106 miliarde de dolari pentru Israel și Ucraina și pentru asistență umanitară în Gaza. Banii ar asigura un avantaj pentru sectorul aerospațial și al producției de armament, care a înregistrat o creștere cu 7% a valorii imediat după atacul Hamas din 7 octombrie asupra Israelului și începutul bombardamentului Israelului asupra Fâșiei Gaza.

Ce au discutat investitorii cu producătorii de armament

Bilanțul morților, care până acum e estimat la 8.000 de palestinieni și peste 1.400 de israelieni, nu s-a numărat printre prioritățile lui Cai von Rumohr, director general al TD Cowen și analist principal de cercetare, specializat în industria aerospațială.

Întrebarea pe care el a pus-o în ședința de analiză a vizat avantajul pe care l-ar avea General Dynamics, o companie din domeniul aerospațial și militar la care TD Asset Management deține 16% din acțiuni.

"Hamas a creat o cerere suplimentară, avem această cerere de 106 miliarde de dolari de la președinte. Ne puteți oferi o imagine generală în ceea ce privește zonele în care credeți că ați putea observa o accelerare suplimentară a cererii?", a spus von Rumohr în timpul discuției din 25 octombrie cu experții de la General Dynamics.

"Știți, situația Israelului este, evident, groaznică, sincer, și una care tocmai evoluează în timp ce vorbim. Dar cred că dacă vă uitați la potențialul de cerere suplimentară care rezultă din asta, cel mai mare care trebuie remarcat și care iese cu adevărat în evidență este probabil cel al artileriei", a răspuns Jason Aiken, vicepreședintele executiv pentru tehnologii și director financiar al companiei.

A doua zi, von Rumohr a atribuit un rating de "cumpărare" acțiunilor General Dynamics.

Pe 24 octombrie, șefa diviziei de analiză în domeniul aerospațial și de apărare de la Morgan Stanley, Kristine Liwag, a avut o abordare similară asupra conflictului în timpul unei discuții despre potențialele câștiguri ale companiei Raytheon din 24 octombrie.

"Cu privire la cererea de finanțare suplimentară de 106 miliarde de dolari a Casei Albe, aveți echipamente pentru Ucraina, apărare aeriană și antirachetă pentru Israel și reaprovizionarea stocurilor pentru ambele. Și asta pare să se potrivească destul de bine cu portofoliul Raytheon Defense. Deci cât din această oportunitate se adresează companiei și dacă dolarii sunt obținuți, cât de devreme i-ați vedea transformați în venituri?", a spus Liwag, al cărei angajator deține 2,1% din acțiunile Raytheon, o participație în valoare de peste 3 miliarde de dolari.

Greg Hayes, președintele și directorul executiv al Raytheon, i-a răspuns reprezentantei acționarului: "Cred că în tot portofoliu Raytheon veți vedea un beneficiu al acestei reaprovizionări… pe lângă ceea ce credem că va fi o creștere a bugetului pentru linia de vârf a Departamentului Apărării".

Băncile americane fac altceva decât spun

Discuțiile intră în contradicție cu politica fiecărei companii prin care acestea își asumă respectarea drepturilor omului și cu aprobările explicite ale Declarației Universale a Drepturilor Omului și ale Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, notează cotidianul britanic.

Pe lângă insensibilitatea dovedită discutând despre câștigurile financiare generate de un conflict armat îndepărtat, comentariile ridică întrebări despre modul în care acești importanți acționari ai producătorilor de arme își respectă propriile politici privind drepturile omului.

"Ne exercităm influența prin desfășurarea operațiunilor noastre de afaceri în moduri care urmăresc să respecte, să protejeze și să promoveze întreaga gamă a drepturilor omului, cum ar fi cele descrise în Declarația Universală a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite. Deși credem că guvernele din întreaga lume poartă responsabilitatea principală pentru protejarea drepturilor omului, recunoaștem responsabilitatea corporativă de a respecta drepturile omului, în concordanță cu Principiile directoare ale Națiunilor Unite privind afacerile și drepturile omului", se arată în "Declarația privind drepturile omului" emisă de banca Morgan Stanley.

TD Bank are o poziție similară la nivel declarativ: "Angajamentul TD de a respecta drepturile omului este realizat în conformitate cu responsabilitatea corporativă de a respecta drepturile omului, așa cum este stabilită în Principiile directoare ale Națiunilor Unite privind afacerile și drepturile omului (UNGP). Din 2018, am întreprins o revizuire a practicilor și procedurilor actuale și continuăm să lucrăm pentru integrarea UNGP în cadrul băncii."

Realitatea arată, însă, altceva. La doar trei zile de la izbucnirea războiului Israel-Hamas, Consiliul pentru Drepturile Omului al Națiunilor Unite a emis un avertisment, arătând că "există deja dovezi clare că crime de război ar fi fost comise în cea mai recentă explozie de violență din Israel și Gaza, a anunțat luni Comisia Internațională Independentă de Anchetă a ONU asupra Teritoriului Palestinian Ocupat, inclusiv Ierusalimul de Est și Israelul.

"Comisia adună și păstrează dovezi ale crimelor de război comise de toate părțile din 7 octombrie 2023, când Hamas a lansat un atac complex asupra Israelului, iar forțele israeliene au răspuns cu lovituri aeriene în Gaza", a transmis Consiliul, a cărui poziție e împărtășită de organizațiile Amnesty International și Human Rights Watch.

ONU nu are putere

Pentru bănci, principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului includ asigurarea că clienții lor sau companiile în care investesc nu provoacă sau contribuie la încălcări ale drepturilor omului sau ale dreptului internațional umanitar, subliniază Cor Oudes, șeful programului de dezarmare și drepturile omului la organizația neguvernamentală PAX for Peace.

"Dacă o bancă investește într-un producător de arme care furnizează arme unor state care le folosesc pentru încălcări grave ale drepturilor omului sau ale DIH, conform UNGP, banca are responsabilitatea de a acționa pentru a preveni mai multe încălcări, precum și pentru a reduce impactul existent asupra drepturile omului", a adăugat Oudes.

Citiți articolul integral pe Spotmedia.ro.