Cum funcționează alegerile pentru Bundestag?

Alegerile din 24 septembrie vor decide componența viitorului Bundestag. Scrutinul este organizat în mod normal din patru în patru ani, dacă legislativul nu se autodizolvă, și are loc duminica sau într-o zi de sărbătoare. Ziua este stabilită de președintele federal, de regulă la propunerea cancelarului sau cancelarei. După cum se menționează în legea fundamentală, la articolul 20, puterea de stat emană de la popor. Lucrurile funcționează în felul următor:

1. Cine are dreptul să aleagă?

Toți cetățenii germani care au împlinit 18 ani au dreptul de a vota. Dacă au domiciliul în Germania, primesc din timp o înștiințare de la biroul electoral. Germanii care trăiesc în străinătate, dar care s-au aflat de la vârsta de 14 ani pentru o durată de cel puțin 3 luni fără întrerupere în ultimii 25 de ani pe teritoriul Republicii Federale, se pot prezenta de asemenea la urne, doar că în multe cazuri trebuie să se ocupe singuri din vreme de includerea lor pe o listă electorală.

Anumiți cetățeni își pot pierde dreptul la vot sau nu pot face uz de acesta. E vorba de cele aproximativ 200.000 de persoane, aflate în permanență sub supraveghere, înainte de toate oameni cu dizabilități psihice. În cazuri rare, persoane condamnate pentru delicte politice își pot pierde dreptul la vot.

Aproximativ 61,5 milioane de germani își pot exercita dreptul la vot la alegerile parlamentare din acest an. Participarea la urne e, ce-i drept în scădere, dar încă la un nivel acceptabil în comparație cu alte state. La alegerile din 2013, aceasta a fost de 71,5 la sută.

2. Cine este ales?

Prin scrutinul legislativ sunt aleși deputații pentru Bundestag, camera inferioară a Parlamentului german. Aleși pot fi cetățenii germani, care au împlinit vârsta de 18 ani, cu excepția celor care se află într-o clinică psihiatrică sau au fost condamnați la peste un an de detenție. La alegerile pentru Bundestag participă toate partidele politice recunoscute, care și-au desemnat candidații. Dacă cineva dorește să se prezinte ca independent, trebuie să dispună în propria circumscripție electorală de cel puțin 200 de susținători și nu poate candida decât acolo.

3. Cum se alege?

Cei mai mulți votează în secțiile de votare. Voluntarii din aceste secții au grijă ca alegătorii să nu completeze decât un singur buletin de vot, și totodată ca aceștia să nu fie influențați sau împiedicați în exercitarea dreptului de a alege. Așa de pildă, în apropierea secțiilor de vot nu e permis să se facă reclamă vreunui partid. Cine nu poate veni la secția de votare, are posibilitatea de a vota prin corespondență. O modalitate, se pare, tot mai îndrăgită. Experții se așteaptă anul acesta la o cifră record în ce privește votul prin corespondență. Se votează de fiecare dată în secret, un amănunt foarte important pentru autorități. De aceea, în secțiile de votare este interzisă fotografierea sau vreun selfie cu telefonul mobil. Cine fotografiază buletinul său de vot completat și postează imaginea în mediile de socializare comite un delict!

4. De ce există două opțiuni în Germania?

Fiecare alegător are două opțiuni. Cu primul vot poate fi ales direct un candidat din circumscripția electorală de care aparține. La actualele alegeri există 299 de circumscripții cu câte aproximativ 250.000 de locuitori. Cu al doilea vot este aleasă lista de candidați a unui partid - votul decisiv, deoarece așa este stabilit după alegeri raportul de forțe din Parlament.

5. Cine ajunge în Bundestag?

Cine și câți candidați obțin un fotoliu parlamentar se decid printr-un proces în etape. Mai întâi se repartizează landurilor federale în funcție de numărul de locuitori minimum de mandate parlamentare stabilit, în prezent la 598. Al doilea vot decide câți reprezentanți ai partidelor, care vor face parte din noul legislativ, obțin un mandat. Dar deoarece candidații care pot obține așa-numite mandate directe - 299 la număr - pot primi de asemenea un fotoliu parlamentar, e posibil ca un partid să dețină mai multe locuri în Bundestag decât numărul stabilit prin cel de a doua opțiune a electoratului. Pentru a restabili echilibrul de forțe, se suplimentează numărul locurilor în Parlament. Fapt care se întâmplă mereu, dat fiind că formațiunile conservatoare CDU și CSU au în general succes cu candidații aleși prin mandat direct. De astă dată, Bundestagul ar putea ajunge să reunească chiar 700 de deputați. Aceștia vor aparține după toate probabilitățile partidelor unionale conservatoare, SDP, Stângii, Verzilor și AfD.

6. Cine nu reușește?

Aceștia sunt candidații care nu obțin un mandat direct și cei de pe listele electorale propuse de partidele politice, care se situează în urma votului pe pozițiile cele mai de jos. Candidații aflați pe aceste liste electorale, care obțin sub 5% din voturi nu au nicio șansă să intre în Parlament. Această clauză e menită a împiedica ajungerea prea multor formațiuni mici în Bundestag, pentru că există pericolul îngreunării activității parlamentare și a eforturilor de formare a unei coaliții de guvernământ. În acest an, participă la alegerile legislative 42 de partide, mai multe ca oricând.

7. Ce se întâmplă după vot?

Electoratul trebuie voteze până la ora 18.00 în ziua alegerilor. Urmează numărarea voturilor de către voluntarii din secțiile de vot. Orice cetățean are dreptul să fie de față la numărarea voturilor, majoritatea însă preferă să urmărească rezultatele de acasă, la televizor. Prin lege este interzisă publicarea prognozelor prin sondaje înainte de încheierea votului. Primele rezultate sunt date publicității așadar abia după ora 18.00. Voturile numărate sunt transmise biroului electoral din circumscripție. Acolo se decide cine a obținut un mandat direct. De acolo sunt trimise rezultatele mai departe biroului electoral central. Acesta prezintă, de regulă cam pe la miezul nopții, primele rezultate oficiale. Cele finale sunt date publicității în curs de două săptămâni de la alegeri.

8. Există pericolul fraudei electorale?

Alegeri din Germania au loc exclusiv sub formă scrisă și voturile pot fi oricând verificate. Sigur că s-ar putea ivi nereguli în transmiterea rezultatului pe cale electronică, dar experții se îndoiesc de o atare tentativă de manipulare a voturilor. Pentru ca alegerile să se desfășoare în condiții optime, guvernul de la Berlin a solicitat în martie OSCE să trimită observatori. Observatori OSCE supraveghează desfășurarea alegerilor pentru Bundestag deja din 2009.

9. Cum e format guvernul?

Partidul care obține majoritatea în Bundestag, poate forma guvernul. Între timp acest lucru e puțin probabil, așa încât deja în seara alegerilor, se caută parteneri pentru o coaliție de guvernământ. Prin tradiție, inițiativa o ia partidul cu cele mai multe voturi, care din 2005 este CDU, căruia îi aparține și cancelara Angela Merkel. Și de data aceasta se așteaptă ca Merkel și partidul ei, CDU, să alcătuiască viitorul cabinet împreună cu unul sau mai multe partide. Negocierile privind formarea guvernului pot dura și luni de zile.

10. Cine conduce guvernul?

În final deputații aleg noul șef sau noua șefă de guvern. Deoarece nu există o limită de ani în privința exercitării funcției de cancelar, aceeași persoană poate fi aleasă de nenumărate ori. Angela Merkel a deținut această funcție de trei ori până acum și ar putea obține în curând chiar un al patrulea mandat de cancelar.

Heiner Kiesel/maw