1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Cu două sau mai multe feţe

Petre M. Iancu7 noiembrie 2014

Înfrângerea lui Obama în scrutinul american şi noile tensiuni iscate în urma atentatelor ucigaşe comise de un palestinian din gruparea teroristă Hamas la Ierusalim sunt doar două din subiectele intens comentate în vest.

https://p.dw.com/p/1Diwh
Israel: Muntele Templului de la Ierusalim
Israel: Muntele Templului de la IerusalimImagine: Javad Talee

Presa occidentală abordează pe larg şi dumpingul fiscal practicat în Luxemburg: O bună parte din massmedia se arată indignată de practicile fiscale luxemburgheze, girate de fostul premier al marelui ducat, Jean-Claude Juncker, actualul şef al Comisiei Europene.

Ziarul belgian De Standaard îl vede pe Juncker ca pe un soi de Ianus, zeul cu două feţe al începutului şi sfârşitului, venerat în Roma antică. „Pe de o parte e arhitectul programelor de austeritate din ţările grupului Euro, al cărui şef a fost. Pe de alta, a autorizat (ca premier) modelul fiscal luxemburghez” (care le permite unor concerne să plătească impozite scăzute, ceea ce le-a provocat mari prejudicii altor state ale UE). În vară, Juncker a promis că, în calitate de lider al Comisiei, va intensifca lupta împotriva escrocheriilor şi fofilărilor fiscale. Dar, "cine să-l mai creadă pe Juncker acum?" Se întreabă ziarul din Bruxelles.

„Această afacere dăunează prestigiului ambilor, al lui Juncker, dar şi al celui de care se bucură Luxemburgul, un ducat "care-şi vede întărită imaginea de paradis fiscal", regretă ziarul local, Luxemburger Wort. Consternat e şi cotidianul austriac Die Presse, iar londonezul The Guardian consideră scandalizarea europenilor justificată.

Problema nu sunt însă, principial, potrivit ziarului elveţian Neue Zuercher Zeitung, acordurile fiscale convenite de Luxemburg cu diversele concerne, ci „suspiciunea iritantă că s-au încheiat înţelegeri între autorităţi şi anumite întreprinderi, de care alte firme n-au avut dreptul să beneficieze”.

Nu mai puţin iritante sunt conflictele cu substrat religios. Cine are dreptul să se roage pe Muntele Templului din Ieruslim, unde, potrivit Bibliei, şi-a edificat regele Solomon lăcaşul sfânt consacrat Unicului Dumnezeu? E un loc sfânt pentru toate cele trei religii monoteiste, ba chiar, pentru evrei, cel mai sfânt din lume.

Diverse ziare europene ignoră ultimele atentate teroriste comise prin propulsarea de către palestinieni a unor autovehicule în civili, aşteptând în staţii de autobuz. În schimb, nu puţine le contestă evreilor dreptul de a se ruga în apropierea celor două moschei de pe munte. Ziarul turcesc Radical crede chiar că palestinienii ar avea „tot dreptul să se revolte”.

Alte câteva ziare preiau fără prea mari nedumeriri sau observaţii critice punctul de vedere al protestatarilor musulmani, pe care-i revoltă dorinţa unor israelieni de a se ruga pe munte. Ar fi vorba de „fundamentalişti evrei”, cărora nu le-ar păsa „de mânia ce le-o iscă astfel naţionaliştilor musulmani”, notează, în context, danezul Politiken, din Copenhaga.

Alţi observatori deplâng tensiunile provocate de acest nou-vechi litigiu în raporturile israeliano-iordaniene. Ziarul austriac Der Standard se arată bunăoară alarmat de faptul că Iordania, care "deţine o funcţie de putere protectoare" a lăcaşurilor sfinte musulmane de pe Muntele Templului "a început să pună sub semnul întrebării tratatul de pace", încheiat acum două decenii cu Israelul.

Ziarul admite că guvernul israelian nu susţine „activităţile radicalilor de dreapta evrei de pe Muntele Templului”, dar consideră că ele „nu-i scandalizează doar pe iordanieni”. Comentatorul austriac trimite la rechemarea ambasadorului Iordaniei din Israel după o convorbire a ministrului de externe de la Amman cu omologul său american, Kerry, şi sugerează că ar fi posibil ca SUA să nu fi vrut să-i tempereze pe oficialii iordanieni.

La foarte proastele relaţii americano-israeliene se referă şi Alan Dershowitz în ziarul israelian Jerusalem Post. Editorialistul american aminteşte de ofensele proferate în faţa unui ziarist la adresa premierului statului evreu, Beniamin Netanyahu şi a altor oficiali israelieni, de către demnitari de rang înalt din Washington şi se întreabă "ce motiv are oare administraţia Obama să-i provoace pe israelieni?".

Neue Zuercher Zeitung publică un editorial despre „Palma încasată de Obama” în recentele alegeri pentru Congres. Ziarul analizează victoria clară a republicanilor care au cucerit o majoritate netă în ambele Camere ale Congresului”.

Cotidianul elveţian consideră "surprinzătoare proporţiile victoriei" opoziţiei de centru-dreapta. Ziarul se întreabă dacă SUA sunt în faţa unui reset şi-l avertizează pe liderul american Obama să înţeleagă două chestiuni. Pe de o parte, faptul că partidul său, care a funcţionat admirabil în alegerile din 2008 şi 2012, a eşuat. Iar pe de alta, că protestele americanilor s-au îndreptat în special împotriva lui, a preşedintelui.

Publicaţia elveţiană nu crede însă că lui Obama îi va veni uşor să extragă din dezastru învăţămintele necesare.

Şi Frankfurter Allgemeine Zeitung se arată sceptic în privinţa şanselor de a se evita pericolul unei blocade politice la Washington. Mare e, potrivit corespondentei din capitala americană a ziarului german, mai cu seamă "riscul unui litigiu pe tema imigraţiei", după ce Obama a ameninţat că ar putea guverna prin ordonanţe de urgenţă.

Înfrângerea lui electorală, citim în editorialul ziarului conservator german, s-a dovedit „devastatoare. Dar cel pedepsit probabil în mod special de alegători se dă, în mod cochet, nepăsător”. Ziarul se întreabă ca atare dacă Obama se va manifesta ca „un autist politic” şi cere ambelor părţi, deci deopotrivă preşedintelui şi majorităţii republicane din Congres „să sară peste umbra lor. Căci acest lucru ţine de esenţa democraţiei”.