Criza euro este una de încredere

Încrederea - mai precis absenţa ei - determină actuala stare de fapte din Europa, crede Martin Schulz, liderul grupului socialist din Parlamentul European. Şi, punctează politicianul, criza de încredere este dublă: pe de o parte, "pieţele europene şi-au pierdut credibilitatea, pe de alta, populaţia nu mai are încredere în capacităţile administrative ale guvernanţilor".

Schulz, ca şi mulţi alţi parlamentari, deplâng faptul că statele vorbesc prea mult în nume propriu şi prea puţin  pe acea comună voce europeană.

Şeful liberalilor din legislativul comunitar, olandezul Guy Verhofstadt, a abordat tema criticilor americane - dar nu în maniera Berlinului, care a răspuns uşor arţăgos Washingtonului. "Am fost rugaţi să nu mai facem lucrurile pe jumătate, cum s-a întâmplat în ultimele 18 luni, ci să lucrăm cu strategii noi şi cuprinzătoare".

Un astfel de plan, crede Verhofstadt, ar fi, implicit, şi un nou impuls dat integrării europene. Între detaliile aduse în discuţie de liberalul olandez s-a aflat şi propunerea instalării unui ministru european al Finanţelor.

Atât parlamentarii europeni cât şi preşedintele grupului euro, Jean Claude Juncker, ştiu prea bine că statele vor da dovadă de multă reticenţă în a-şi pierde suveranitatea în privinţa contabilităţilor bugetare.

În ce priveşte soarta Greciei, Juncker a ţinut respingă orice idee cu privire la eventuala ieşire a ţării din uniunea monetară. Excluderea unei ţări din structura financiară nu ar rezolva problema, a comentat Juncker, întrerupt de aplauze. Dimpotrivă, a completat demnitarul, ar complica şi mai mult ecuaţia salvării monedei europene.

Ceea ce, pentru britanicul Nigel Farage de la UK Independence Party, nu ar însemna o dramă, ci o victorie: "Trebuie să acceptaţi că aţi greşit. Trebuie să oferiţi Greciei şi altor state libertatea".

Autor: Christoph Hasselbach / icş
Redactor: Ovidiu Suciu