Confruntarea egipteană

„Stare de urgenţă în Egipt”, titrează Neue Zürcher Zeitung alături de imaginea unui adept al fostului preşedinte islamist al ţării, Morsi, angrenat în bătălia cu poliţia noului executiv de la Cairo.

Relatările din capitala egipteană ale reporterului ziarului elveţian semnalează nu doar demisia lui Mohamed el Baradei din funcţia de vicepreşedinte al ţării, ci relevă şi faptul că „în guvernul de tranziţie s-au impus partizanii unei linii anti-islamiste dure”. Ziarista cotidianului din Zürich mai afirmă că n-ar fi zărit la Cairo „bandele de terorişti înarmaţi din rândul islamiştilor Frăţiei Musulmane”, evocate de presa locală.

În schimb, potrivit ei, Frăţia Musulmană „alcătuieşte în prezent liste de ziarişti egipteni ostili”, care i-ar fi criticat pe adepţii debarcatului preşedinte Morsi şi sunt calificaţi, ca atare, drept „trădători”. Concomitent, islamiştii laudă relatările occidentale, care, potrivit lor, ar fi „mai credibile” decât cele egiptene şi cer ajutorul Vestului şi al Comunităţii Internaţionale.

În fine, mai aflăm din ziarul elveţian că la concesii şi la o soluţie de compromis nu se mai gândeşte nimeni în tabăra islamistă, intervenţia brutală a armatei îngropând definitiv „posibilitatea unui dialog politic” (al puterii) cu Frăţia Musulmană.

Süddeutsche Zeitung anunţă, pe prima sa pagină, că „Fraţii Musulmani budează armata” şi că „ministrul de interne a ordonat poliţiei să deschidă focul”. Ziarul mai consemnează că intervenţia în forţă a regimului împotriva protestatarilor islamişti a provocat „peste 500 de morţi” şi că „Obama a contramandat manevrele militare comune” programate să se deruleze cu participarea forţelor armate americane şi egiptene). Atât ziarul de stânga din München cât şi Frankfurter Allgemeine Zeitung semnalează de asemenea prelungirea detenţiei ex-preşedintelui Morsi.

Tonul comentariilor apusene e extrem de alarmat şi de indignat, în special de brutalitatea forţelor regimului de la Cairo. Pe unii îi scandalizează şi refuzul SUA de a impune sancţiuni financiare militarilor de la Cairo, sistând ajutoarele americane acordate egiptenilor.

Süddeutsche Zeitung vede Egiptul revenit la „status quo ante”, deci la ziua Z a debarcării fostului preşedinte Mubarak acum doi ani şi jumătate, când „omul forte al ţării era un ofiţer, iar guvernul şi ministrul de interne conjurau pericolul terorismului islamist”.

Stuttgarter Zeitung pare deopotrivă mai realist, dar şi mai trist. Citim în ziar: „la prima vedere, Egiptul a întors la loc roata istoriei, revenind la situaţia din epoca Mubarak. Dar nu e aşa. Clivajele eterne ale societăţii au devenit vizibile iar apoi s-au adâncit abia în aceşti din urmă doi ani şi jumătate. Au contribuit la aceasta toţi actorii politici. În Egipt nu există binele şi răul. Se confruntă nebunia cu o nebunie încă şi mai mare”.

Un verdict sumbru oferă şi Frankfurter Allgemeine Zeitung. „La 3 iulie”, scrie ziarul conservator german, „a avut loc puciul militar. Miercuri a avut loc baia de sânge săvârşită la Cairo de forţele de securitate. Moartea a peste 500 de egipteni a tăiat legătura care asigura coeziunea societăţii egiptene. Islamiştii şi laicii se confruntă acum din interiorul unor tabere ireconciliabile”, mai crede cotidianul din Frankfurt, care atribuie vina celor petrecute ambelor părţi. Islamiştilor fiindcă au transformat democraţia într-o tiranie a majorităţii, iar laicilor, fiindcă, „în minoritate fiind, nu acceptă rezultatele alegerilor decât dacă le convin”.

Realitate amară este, că, după cum apreciază cotidianul berlinez Die Welt, „Egiptul nu e pur şi simplu copt” pentru un început democratic.