Ura dă roade

Sunt o grupare puţin numeroasă. Opt bărbaţi şi femei fac în anul 2015 cauză comună la Freital, o suburbie a Dresdei, pentru a lansa un semnal cu ajutorul bombelor. Împotriva refugiaţilor şi a celor care le oferă sprijin. Din fericire nu s-au înregistrat pierderi de vieţi omeneşti, dar ura şi violenţa au devenit normale în Germania. În 2017, aproape 2000 de refugiaţi au devenit victime ale violenţei cu substrat rasist. Aproape în fiecare zi a fost atacat un cămin de refugiaţi. Tribunalul regional suprem din Dresda i-a condamnat pe membrii "Grupării Freital" la pedepse cu închisoarea de la patru la 10 ani. Pe bună dreptate!

Această aplecare spre violenţă nu vine din neant. Fiindcă ura este însămânţată zi de zi. O dată cu ascensiunea partidului de dreapta "Alternativa pentru Germania" (AfD), rasismul, delimitarea şi atacurile verbale împotriva celor care gândesc diferit au dobândit o voce puternică, chiar dacă formaţiunea declină orice responsabilitate pentru excesele extremei drepte.

Dar AfD livrează vorbe şi emoţii care sunt alimentul ideologic al unei minorităţi predispuse la violenţă. Atunci când politicieni de dreapta îi insultă ordinar pe alţi oameni, îi umilesc şi defăimează, atunci când îi stigmatizează drept străini pe imigranţi, care trebuie alungaţi din patria lor germană, ei devin coresponsabili pentru escaladarea violenţelor.

Uluitor de mulţi politiceni trec cu vederea capacitatea de dezbinare a atacurilor de acest gen. Inclusiv din guvern. Motivul este pe atât de simplu, pe cât este de cutremurător: majoritatea societăţii germane nu este afectată de urmări. Fiindcă victimele atacurilor sunt de cele mai multe ori minoritari. Refugiaţi, imigranţi, politicieni de stânga. Dar a face abstracţie înseamnă subminarea celui mai însemnat drept fundamental, pe care se întemeiază, bineînţeles, societatea germană. Şi aduce atingere învăţămintelor trase din teroarea nazistă, cuprinse în primul articol al legii fundamentale germane. "Demnitatea umană este intangibilă. Respectarea şi protejarea ei este obligaţia tuturor puterilor statului". Demnitatea omului, nu doar demnitatea germanului.

Autor: Hans Pfeifer/ia