UE se îndreaptă spre un conflict cu SUA

Nimic nou când vine vorba de abordarea UE pentru Balcani. Cam aşa s-ar putea rezuma rezultatul summitului de la Sofia dintre UE şi cele şase state candidate la aderare din Balcanii de Vest. UE dă asigurări că aceste ţări vor fi primite cândva în clubul bunăstării şi stabilităţii comunitare. Ţările candidate dau la rândul lor asigurări că vor face toate reformele şi eforturile posibile pentru a îndeplini strictele standarde ale Uniunii. Este un scenariu care se repetă deja de 15 ani, de la summitul din 2003 de la Salonic. Şi va mai merge aşa încă zece ani cel puţin, în special pentru cele mai slabe două ţări din acest grup de şase - Kosovo şi Bosnia-Herţegovina.

Statele membre ale UE nu au deloc apetit pentru o nouă extindere, care va aduce noi probleme. Noul star european, preşedintele francez Emmanuel Macron, a pus degetul pe rană: ca UE să mai poată accepta noi membri, comunitatea trebuie să-şi rezolve mai întâi propriile probleme. Adică să preia şi să aplice reformele propuse chiar de liderul de la Paris. Spania are o problemă şi cu statutul Kosovo, care ar trebui definit în aşa fel încât să nu ofere separatiştilor catalani un model de acţiune care să-i înstrăineze şi mai mult de Madrid. Lucru complicat şi de durată.

Prin urmare, ţările candidate din Balcanii de Vest trebuie să aibă mai departe răbdare şi să-şi continue eforturile. Atracţia UE se face încă simţită, prin promisiunea stimulentelor financiare şi a solidarităţii politice. Dar Rusia şi China sunt gata să se implice la nevoie, dacă aprecierea pentru UE se va diminua în Bosnia, Serbia sau Albania.

Ruptură adâncă

Şi pentru că tema Balcanilor nu aduce nimic nou, liderii europeni s-au putut concentra pe noul inamic, preşedintele american Donald Trump. Nicicând nu au mai criticat principalii politicieni din UE un preşedinte american în exerciţiu cu atâta virulenţă. Politica sa este considerată greşită şi de neînţeles, aventurieră şi total nesolidară. Un lucru de care Merkel, Macron, May şi compania sunt conştienţi demult. Acum ei pregătesc însă contramăsuri. Posibilităţile UE de a contracara superputerea economică SUA sunt modeste, dar cel puţin ar trebui acum folosite. Nu trebuie acceptat orice, nici măcar de la foşti prieteni: acesta a fost mesajul clar şi corect transmis la Sofia.

Întrebarea este dacă penele înfoiate ale Uniunii îl vor impresiona defel pe masculul alfa de la Casa Albă. Trump a scos SUA din tratatul climatic de la Paris fără să ţină seama de aliaţii europeni, a pus pe jar Orientul Apropiat şi Mijlociu, a decis taxe vamale punitive şi a renunţat la acordul nuclear cu Iranul. Nu se ştie dacă UE va putea contracara sancţiunile impuse de americani firmelor care vor continua să facă afaceri cu Iranul. Un lucru este clar: menţinerea relaţiilor economice cu Teheranul va fi scumpă şi dificilă. Mai ales dacă concernele afectate în primul rând, precum Total, Maersk sau Siemens, vor ignora eforturile politicienilor europeni şi vor prefera siguranţa, părăsind deci Iranul şi păstrându-şi astfel accesul neîngrădit pe piaţa americană.

Dar UE face bine că nu se ascunde şi că opune măcar puţină rezistenţă Casei Albe. Brusc, europenii se trezesc aliaţi cu Rusia, China şi Iranul împotriva fratelui mai mare de peste Ocean. Aşa ceva nici nu era de conceput înainte de Trump. Va fi interesantă întâlnirea dintre Trump şi europenii supăraţi în iulie, la summitul NATO de la Bruxelles. Statele europene ar trebui să se aştepte la ameninţări din partea preşedintelui american cu retragerea Americii din Alianţa Nord-Atlantică. Europa trebuie să se maturizeze rapid iar primul pas a fost deja făcut la Sofia.

Să ne amintim că SUA şi UE au lucrat împreună în urmă cu 20 de ani pentru a pune capăt războiului din Balcani şi a aduce pacea. Un lucru care azi pare de asemenea de neînchipuit. Aşa s-au schimbat de mult vremurile.