Trump riscă un război în Orientul Mijlociu

După uciderea generalului iranian de rang înalt Qassem Soleimani la Bagdad, într-un atac-surpriză executat de armata SUA, toate semnele indică o agravare suplimentară a situaţiei. Regimul de la Teheran şi aliaţii săi au jurat deja răzbunare şi există temerea unor noi acţiuni violente. Astfel, situaţia ar putea scăpa de sub control foarte rapid.

Aliaţi ai SUA cum ar fi Israelul şi Arabia Saudită, Libanul dar mai ales Irakul ar putea resimţi repercusiuni grave. Începând cu atacuri sângeroase asupra unor persoane, pieţe sau instituţii, atacuri asupra unor nave petroliere sau conducte de petrol şi culminând cu rachete lansate asupra aliaţilor SUA. Nimic nu poate fi exclus, serios vorbind, fiindcă Teheranul nu poate interpreta uciderea lui Soleimani decât ca pe un act de umilire şi, în fapt, ca pe o declaraţie de război. Iranul aproape că nu-şi poate permite să nu riposteze, măcar din raţiuni de politică internă.

Republica Islamică poate în context să treacă la acţiuni militare, dar nu este obligatoriu. Graţie şi activităţilor foarte eficiente ale lui Suleimani din ultimii ani, militare şi specifice serviciilor secrete, ţara dispune de o reţea extrem de funcţională de trupe auxiliare înarmate până în dinţi în întreaga regiune. Este vorba de miliţiile pro-iraniene din Irak şi Siria, de miliţiile Hezbollah din Liban şi de rebelii Huthi din Yemen. Aceştia din urmă se confruntă de câţiva ani direct cu Arabia Saudită, rivalul Teheranului, şi sunt un adversar declarat al Israelului şi SUA.

Uciderea a fost o greşeală politică

O dată cu Soleimani a fost eliminat creierul operativ al politicii expansioniste şi de putere a Iranului în regiune. Şi e foarte de mirare,  neutru vorbind, că regimul de la Teheran nu a fost capabil să-şi protejeze cel mai important general care desfăşura operaţiuni în străinătate de un astfel de atac. Dar nici în Orientul Apropiat şi Mijlociu nu este nimeni de neînlocuit, nici măcar Qassem Soleimani, comandantul redutabilelor brigăzi al-Quds. Iar reţeaua organizată de el, compusă din miliţii fidele Iranului, va rămâne şi fără el eficientă şi periculoasă. Un succesor al generalului ucis a fost deja numit în funcţie.

Trump a făcut Iranului un serviciu

Soleimani a avut, indiscutabil, merite în combaterea militară a Statului Islamic (SI) în Irak şi Siria. Dar a fost unealta unui regim care sprijină teroarea şi violenţa. Nu există motiv pentru a avea milă de un astfel de om. Însă uciderea sa a fost o greşeală politică. Donald Trump, în calitate de preşedinte al SUA şi comandant suprem al armatei americane, împinge o regiune întreagă în primejdie de război, deşi vrea de fapt să-şi retragă trupele din acea zonă.

Mai mult decât atât, Trump riscă un efect de solidarizare anti-americană şi anti-occidentală la scara întregii regiuni. Acest efect ameninţă să dea o lovitură de graţie şi mişcărilor democratice de protest din Irak, Liban şi chiar din Iran, fiindcă toate aceste proteste s-au îndreptat, direct sau indirect, şi împotriva regimului de la Teheran. Dacă lucrurile vor lua o astfel de întorsătură, atunci tocmai Trump a lucrat nemijlocit în interesul Iranului.