Sentință discutabilă în Egipt

Să fie sentința prea dură sau prea blândă? Imediat după pronunțarea verdictului, taberele erau împărțite în rețelele sociale din Egipt. Susținătorii actualului regim, al ex-generalului și actualului președinte Abdel Fattah al-Sisi, și-ar fi dorit pedeapsa cu moartea pentru fostul șef de stat Mohammed Mursi.

Reprezentanții formațiunii sale Frăția Musulmană, între timp declarată "organizație teroristă", se plâng că astfel a fost "condamnată pe viață de către puciști democrația egipteană" - chiar dacă Mursi a fost orice dar nu un democrat convins și exemplar. Nici liderii actuali ai Egiptului, proveniți din rândurile armatei, nu se pot lăuda cu apartenența lor la structuri democratice. Generalii l-au răsturnat de la putere pe Mursi în 2013 în urma unei așa-zise revolte populare, pe care tocmai ei au orchestrat-o.

Urmează alte proceduri

Nu s-a spus însă ultimul cuvânt. Se mai pot întâmpla surprize. Mursi, în vârstă de 63 de ani, mai are încă cel puțin trei procese pe rol. A fost deja condamnat pentru presupusă torturare și încarcerare a demonstranților. A fost însă declarat nevinovat de uciderea sau implicare în uciderea mai multor persoane.

Verdictul este diferit de altele pronunțate de Justiția egipteană în dosare comparabile. Sentința pare foarte dură, în comparație cu cea pronunțată împotriva fostului lider Hosni Mubarak, care a fost declarat nevinovat, deși se cunoștea că în lungul său mandat încălcarea drepturilor omului era la ordinea zilei. Pe de altă parte, 20 de ani de detenție pentru Mursi pare o sentință blândă, având în vedere că alți activiști mult mai puțin importanți ai Frăției Musulmane au primit pedeapsa capitală.

Stat de drept? Criticile din Vest sunt tot mai surde

O posibilă explicație ar fi schimbarea de dispoziție din politica externă. Numeroase guverne occidentale cu greutate reacționează cu realism la schimbările din Egipt, pe fondul luptei anti-teroriste, după ce la început criticaseră înlăturarea lui Mursi. Vestul este desigur interesat să aibă relații de colaborare cu cel mai populat stat arab. SUA și-au reluat ajutoarele militare; cu Parisul, autoritățile de la Cairo au semnat un contract de înarmare în valoare de câteva miliarde; cancelara Angela Merkel l-a invitat pe președintele al-Sisi la Berlin. Un verdict prea dur pentru Mursi nu s-ar fi potrivit în acest context de reapropiere a Egiptului de occident. Și liderii egipteni doresc această reapropiere, din cauza situației economice dramatice în care se află țara lor.

Chiar dacă sentința ar putea părea blândă în actualul cadru juridico-social din Egipt, Amnesty International atrage atenția că procesul împotriva lui Mursi nu a fost nici corect, nici conform cu principiile statului de drept. Afirmația este valabilă pentru toate procesele cu greutate politică din ultimii ani din Egipt, indiferent dacă în fața instanței au fost trimiși islamiști sau liberali de stânga. Cu toții au fost găsiți vinovați și închiși pe termen lung.

Dreptatea rămâne de izbeliște

Se dovedește încă o dată că Justiția egipteană nu este doar supusă politicului, ci și gata să își schimbe linia în funcție de orientarea celor de la putere. Dreptatea este cea care are de pierdut. Schimbările dramatice din ultimii ani din Egipt s-au soldat cu moartea a numeroși cetățeni - cel puțin 600 de persoane și-ar fi pierdut viața doar în înăbușirea protestelor taberei islamiste față de înlăturarea lui Mursi.

Cei responsabili pentru aceste victime nu se tem deocamdată nici de moarte, nici de condamnare la închisoare pe viață. Nu trebuie nici măcar să compară în fața instanței, cel puțin nu cât timp al-Sisi este președinte. Responsabilii pentru aceste morți sunt oamenii sistemului actual.